Press "Enter" to skip to content

Notariatul între hârtie și ”pixeli fără chip”
Septembrie 2020

Sergiu Sorin Marina, notar public

Procesul de globalizare toate implicațiile lui pozitive date de oportunitățile oferite de schimburile transfrontaliere, ridică și probleme în ceea ce privește adaptarea actorilor din economie și garanțiile oferite prin utilizarea noilor tehnologii informaționale, în condițiile unei piețe unice, dereglementate și aflată într-o evoluție accelerată.

Profesiile juridice nu ar trebui să ignore evoluția acestor noi tehnologii, mai precis transformările disruptive induse de revoluția digitală aflată în plină desfășurare, fiind deja supuse presiunii globalizării în ceea ce privește accesul la exercitarea lor, indiferent de cetățenie dar și în ceea ce privește introducerea lor, discutabilă de altfel, în clasa serviciilor ce fac obiectul politicii de concurență.

Platformele digitale au o importanță crescândă pe piața economică datorită, în parte, și capacității lor de a urmări și stoca date cu caracter personal, iar provocările legate de gestionarea vieții private, de protecția datelor, de securitatea cibernetică, precum și pericolul abuzului de poziție dominantă în contextul exploziei tehnologiei informaționale sunt din ce în ce mai mari.

Țările dezvoltate dețin pionieratul în lansarea tehnologiilor informaționale și, după cum lesne se observă, acestea provin în special din spații cu sistem juridic common law. Decalajul dintre țările avansate din punct de vedere al digitalizării și cele mai puțin avansate riscă să se adâncească dacă nu este încurajată inovarea și se întârzie adaptarea la această realitate de neevitat.

În acest context se remarcă existența unor abordări diferite la presiunea digitalizării accelerate, unele state fiind adepte ale unor politici prudențiale în implementarea digitalizării fără existența unui control centralizat și specializat al autorităților. Evoluția acestota urmează a fi observată în timp, cu atât mai mult după pandemia de COVID-19.

Inițiativele și oportunitățile oferite de digitalizare sunt urmărite cu interes în cele mai multe sisteme juridice ale țărilor membre ale Uniunii Europene, mai mult decât atât, treptat sunt implementate deja politici de acces virtual al justițiabililor la serviciile juridice

La 1 martie 2017, Comisia Europeană a prezentat Carta albă privind viitorul Europei [footnote], referitoare la valorificarea oportunităților oferite de globalizare, modelarea acesteia în funcție de interesele și valorile comune. Perspectivele arătate în această Cartă cuprind transformarea majorității sectoarelor de activitate, folosirea tehnologiilor digitale și comerțul electronic. Toate acestea vor spori și mai mult oportunitățile transfrontaliere chiar și pentru întreprinderile cele mai mici. Răspunsul Europei pe plan extern se declară ca fiind cooperarea internațională menită să modeleze globalizarea, diplomația economică și instrumentele care permit asigurarea unor condiții de concurență echitabile, iar pe plan intern, consolidarea rezilienței printr-o mai bună împărțire a beneficiilor și prin promovarea competitivității pe termen lung.

[footnote] Prima semnare electronică a unui act legislativ al UE a avut loc la 25 octombrie 2017, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg. Președintele PE, Antonio Tajani și Matti Maasikas, din partea președinției estoniene a Consiliului, au semnat electronic regulamentul revizuit privind siguranța furnizării de gaze, pregătind astfel calea pentru intrarea în vigoare a Regulamentului e-IDAS.

Prin această semnare electronică s-a dorit a se arăta că instituțiile UE cooperează pentru a da asigurarea că transformarea digitală devine realitate, demonstrând astfel angajamentul Uniunii Europene privind punerea în aplicare a Regulamentului e-IDAS, regulament ce prevede un mediu de reglementare previzibil pentru a permite interacțiuni electronice sigure și fără întreruperi între întreprinderi, cetățeni și autoritățile publice.

Portalul digital unic , aprobat în sesiunea plenară a Parlamentului European din 13 septembrie 2018, vizează facilitarea procedurilor administrative cele mai solicitate, prin punerea lor la dispoziție online în toate statele membre.

Disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, acest portal unic digital face parte din portalul „Europa ta” și oferă acces la proceduri precum: obținerea certificatelor de naștere, a cardului european de asigurări de sănătate, a burselor pentru studii, înregistrarea vehiculelor, obținerea unei licențe comerciale.Marlene Mizzi (S&D, Malta), responsabilă cu raportul în Parlament, a declarat: „Portalul va permite cetățenilor și întreprinderilor să își gestioneze mai ușor procedurile administrative online pe un portal unic digital care le va oferi acces la informații de înaltă calitate.

Statele membre vor trebui să-și modernizeze sistemele administrative astfel încât acestea să fie disponibile integral online, în limba țării și în cel puțin o limbă suplimentară. Serviciile online trebuie să fie de înaltă calitate și să fie accesibile tuturor utilizatorilor, inclusiv celor cu dizabilități.
Acest portal se declară a fi un instrument menit să simplifice viața cetățenilor. O persoană va trebui să trimită informațiile, o singură dată, administrației publice, acestea putând fi reutilizate în alte proceduri.

În domeniul Justiției, contextul legislației comunitare UE, a Strategiilor aprobate și ale ultimelor declarații date de Comisia Europeană ne arată o dinamică a transferării pe suport digital și/sau online a tuturor activităților ce aparțin justiției în sens larg.

UE consideră că justiția (înțeleasă ca domeniul dreptului, în general, al legiferării, al gestionării contractelor, al contenciosului) făcută electronic și/sau online la nivel european este un pas la care nu se poate renunța, pentru a se putea prezenta ca o putere socio-economică continentală la înălțimea vremurilor și a lumii globalizate. Așadar, se dorește trecerea completă la utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații cu înlocuirea totală a suportului de hârtie, inclusiv în cauze transfrontaliere, justificat și de conceptul accesului mai mare la justiție și la informații privind drepturile fundamentale” și, bineînțeles, de ”reducerea costurilor”.

Piața unică digitală europeană trebuie să asigure instrumente în măsură să garanteze, să convingă utilizatorii digitalului, publici sau privați, că spațiul justiției digitale este un spațiu sigur, demn de încredere. Noțiunea de „piață digitală” nu reprezintă un loc fizic, ce rezidă din natura lucrurilor, ci este o creație artificială ce poate deveni funcțională doar în măsura în care îi este garantată calitatea acesteia dar și, în special, siguranța certificată. „Piața” nu trebuie privită doar prin prisma opiniilor ori intereselor (de multe ori în contradicție cu populația) marilor companii internaționale, ci și din punctul de vedere al cetățeanului simplu care se aventurează în spațiul cibernetic. În ce măsură va putea fi convins cetățeanul simplu să negocieze cu încredere cu „pixelii fără chip” de pe ecranul unui computer fără prezența unor „apărători” calificați care să certifice autoritatea, de a da încredere actului de justiție impersonal?

Așa cum se prezintă acum, piața unică digitală arată o incertitudine a posibilității garantării corectitudinii unei justiții digitale în condițiile unei funcționări incipiente și precare a autorităților gardiene cu rol de control a integrității operatorilor acestei piețe și prin deficitul de informații imparțiale, sigure și de calitate.

Combaterea criminalității cibernetice în mediul online este declarată ca fiind prioritate, aflată în centrul Agendei Europene pentru Securitate, fără a se pune totuși accent, neglijând chiar, măsurile de combatere a infracțiunilor ce privesc urmărirea/transferul a bunurilor sau circulația persoanelor, prin utilizarea digitalului în mod anonim și distorsionat.

Progresele înregistrate în domeniul digitalului fac din ce în ce mai facilă ascunderea fondurilor în întreaga lume, prin înființarea de întreprinderi succesive, fuziuni, divizări ori tranzacții fictive, ce ascund proprietarii reali sau bunurile deținute.

Fără pârghii de garantare a siguranței pieței digitale, fraudele, criminalitatea cibernetică, va fi greu de restabilit echilibrul de către justiția contencioasă sau necontencioasă.
Se impune întărirea/crearea unui control certificat, instituționalizat, ex ante implementării strategiilor digitale, în vederea protejării interesului public.

În acest context, la data de 19 februarie 2020, Comisia Europeană a elaborat „Raportul Privind Implicațiile în Materie de Siguranță și Răspundere ale Inteligenței Artificiale, ale Internetului Obiectelor și ale Roboticii” pe care l-a înaintat Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European.

Acest raport analizează cadrul legal existent la nivelul UE, caracteristicile tehnologiilor reprezentate de IA , IoT și robotică, oportunitățile și siguranța oferite de acestea, dar și dispozițiile existente pentru implicarea răspunderii în prejudiciile ce se pot ivi prin folosirea noilor tehnologii.


Documentul atrage atenția că legislația Uniunii Europene privind siguranța produselor nu abordează în mod explicit riscurile tot mai mari care decurg din opacitatea spațiului digital, a anumitor produse și sisteme bazate pe IA care „ar face ca procesul decizional al sistemului să fie dificil de trasat (efectul de ”cutie neagră”). Oamenii nu au neapărat nevoie să înțeleagă fiecare pas al procesului decizional, dar pe măsură ce algoritmii de IA devin mai avansați și sunt implementați în domenii critice, este esențial ca oamenii să poată înțelege cum au fost luate deciziile algoritmice ale sistemului. Acest lucru ar fi deosebit de important pentru mecanismul ex post de asigurare a respectării dispozițiilor, întrucât le-ar da autorităților de resort, posibilitatea de a trasa responsabilitățile aferente comportamentelor sistemelor cu IA și alegerilor făcute de acestea. Acest aspect este, de asemenea, recunoscut în Comunicarea Comisiei „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman” .”

Raportul arată că „actele legislative relevante ale Uniunii pot prevedea cerințe specifice privind supravegherea umană, ca măsură de precauție aplicată, încă de la stadiul de proiectare, de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor și sistemelor cu IA.”

Sub aspectul răspunderii, Raportul precizează că „deși Directiva privind răspunderea pentru produse oferă o definiție amplă a produselor, domeniul de aplicare al acestei definiții ar trebui clarificat pentru a reflecta mai bine complexitatea tehnologiilor emergente și a garanta că se pot obține despăgubiri în toate cazurile de prejudicii provocate de produse cu defecte legate de software sau de alte caracteristici digitale. Acest lucru le-ar permite operatorilor economici precum dezvoltatorii de software să evalueze mai bine dacă ar putea fi considerați producători în conformitate cu Directiva privind răspunderea pentru produse”.

Conform raportului elaborat de subgrupul privind noile tehnologii din cadrul Grupului de experți privind răspunderea și noile tehnologii, s-ar putea avea în vedere adaptarea legislațiilor naționale în scopul de a facilita sarcina probei pentru victimele prejudiciilor provocate de IA. De exemplu, sarcina probei ar putea fi legată de respectarea (de către operatorul relevant) a obligațiilor în materie de securitate cibernetică specifice sau a altor obligații în materie de siguranță stabilite prin lege: dacă operatorul nu respectă aceste norme, s-ar putea aplica o modificare a sarcinii probei în ceea ce privește culpa și cauzalitatea. Se arată că, funcționarea anumitor dispozitive și servicii cu IA autonome ar putea avea un profil de risc specific în ceea ce privește răspunderea, deoarece acestea pot aduce prejudicii semnificative unor interese importante, protejate juridic, precum viața, sănătatea și proprietatea, și pot expune publicul larg la riscuri.
Concluziile acestui Raport sunt enunțate după cum urmează:
„Apariția unor noi tehnologii digitale precum IA, internetul obiectelor și robotica ridică noi provocări în ceea ce privește siguranța produselor și răspunderea, cum ar fi conectivitatea, autonomia, dependența datelor, opacitatea, complexitatea produselor și a sistemelor, actualizările de software și complexitatea mai mare a sistemelor de management al siguranței și a lanțurilor valorice.
Legislația actuală privind siguranța produselor prezintă o serie de lacune care trebuie abordate. Este vorba în special de Directiva privind siguranța generală a produselor, de Directiva privind echipamentele tehnice, de Directiva privind echipamentele radio și de noul cadru legislativ. Eforturile viitoare de adaptare a diferitelor acte legislative din acest cadru vor avea loc într-un mod coerent și armonizat.
Noile provocări în materie de siguranță determină, de asemenea, noi provocări în ceea ce privește răspunderea. Acestea vor trebui abordate astfel încât să se asigure același nivel de protecție cu cel de care beneficiază victimele tehnologiilor tradiționale, menținându-se, în același timp, echilibrul în raport cu necesitățile inovării tehnologice. Se va instaura astfel încrederea în tehnologiile digitale emergente și se vor asigura investiții stabile.
Deși, în principiu, normele în materie de răspundere existente la nivelul Uniunii și la nivel național sunt în măsură să răspundă provocărilor legate de noile tehnologii, având în vedere dimensiunea și efectul combinat al acestor provocări ar putea fi dificil să se garanteze că victimele vor obține despăgubiri în toate cazurile în care acest lucru este justificat. Prin urmare, repartizarea costurilor în caz de prejudiciu în temeiul normelor în vigoare ar putea fi incorectă sau ineficientă. Pentru a remedia această situație și a aborda potențialele incertitudini ale cadrului existent, s-ar putea avea în vedere anumite adaptări, prin inițiative adecvate ale UE, ale Directivei privind răspunderea pentru produse și ale regimurilor naționale în materie de răspundere, pe baza unei abordări specifice bazate pe riscuri, adică o abordare care să țină seama de faptul că diferitele aplicații cu IA prezintă riscuri diferite.”

Organizația profesională a notarilor publici olandezi, KNB, anunța în data de 10.06.2020 că, referotor la Raportul prezentat mai sus și a consultărilor începute de Comisia Europeană, CNUE dorește să includă unele cerințe în noua legislație europeană privind inteligența artificială, pentru garantarea siguranței și răspunderii.

La data de 9 iunie 2020, Consiliul Uniunii Europene pune la dispoziția delegațiilor, Concluziile Consiliului privind conturarea viitorului digital al Europei, document care, prin cele 68 de puncte enunțate, recunoaște importanța tehnologiilor digitale în transformarea economiei și societății europene din punct vedere climatic până în 2050, astfel cum prevede Pactul Verde European, de a promova educația și noile competențe digitale, salutând recentul pachet digital al Comisiei Europene.

Totodată se exprimă acordul pentru a valorifica cu succes oportunitățile și a aborda provocările cu care se confruntă sectorul digital și invită Comisia, statele membre, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea științifică să sprijine și să se implice în aceste eforturi, contribuind în mod activ la succesul pachetului digital anunțat în 19 februarie 2020.

Membrii Consiliului și-au dat acordul cu privire la faptul că accelerarea transformării digitale va fi o componentă esențială a răspunsului UE la criza economică generată de pandemia de COVID-19, așa cum se subliniază în declarația comună a membrilor Consiliului din 26 martie.

Documentul parcurge următoarele concepte: -Datele și cloud-ul;-Inteligența artificială;-Tehnologiile generice și lanțurile valorice digitale; -Securitatea cibernetică; -Tehnologia 5G/6G și conectivitatea; -Durabilitatea mediului; -E-sănătate;-Actul legislativ privind serviciile digitale; -Politica în domeniul mass-media;-Identificarea electronică și serviciile de încredere, administrațiile publice, standardele și tehnologia blockchain; -Competențele și educația;-Dimensiunea internațională; -Impozitarea digitalului.

Concluziile Consiliului, deși reprezintă o declarație privind asumarea politicilor în domeniul digitalului, reprezintă un reper de analizat, de luat în calcul, după liniile trasate Comisiei Europene și statelor membre în cuprinsul său.

Astfel, în ce privește securitatea cibernetică, recunoaște că, o conectivitate sporită în paralel cu consolidarea serviciilor digitale poate duce la expunerea cetățenilor, întreprinderilor și a administrației publice și la infracționalități cibernetice, care sunt din ce în ce mai numeroase și mai sofisticate. În acest sens, salută planurile Comisiei de a asigura norme coerente inclusiv prin revizuirea Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS) și „ia act de intenția Comisiei de a institui o unitate comună a UE pentru securitate cibernetică”.

Consiliul „subliniază necesitatea unor norme clare și armonizate bazate pe dovezi cu privire la responsabilitățile și răspunderea pentru serviciile digitale, care să le garanteze intermediarilor de servicii de internet un nivel adecvat de securitate juridică.”

În ceea ce privește Identificarea electronică și serviciile de încredere, administrațiile publice, standardele și tehnologia blockchain, Consiliul ”INVITĂ Comisia să revizuiască legislația existentă, printre altele pentru a crea un cadru fiabil, comun, interoperabil și neutru din punct de vedere tehnologic pentru identitatea digitală, care să protejeze avantajul competitiv al întreprinderilor europene și să apere valorile comune ale UE și drepturile fundamentale, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. În acest context, INVITĂ Comisia să aibă în vedere propuneri privind dezvoltarea în continuare a cadrului actual pentru identificarea și autentificarea transfrontalieră pe baza Regulamentului e-IDAS în direcția unui cadru pentru la o identitate digitală europeană, care să stimuleze statele membre să pună la dispoziție identități digitale, sigure, interoperabile și utilizabile la scară largă pentru toți europenii, în vederea realizării de tranzacții online sigure la nivel public și privat.”

„INVITĂ Comisia să propună o politică a UE consolidată în domeniul guvernării digitale, având în vedere incluziunea digitală a tuturor cetățenilor și actorilor privați, cu scopul de a asigura coordonarea și sprijinul pentru transformarea digitală a administrațiilor publice în toate statele membre ale UE, inclusiv interoperabilitatea și standarde comune pentru fluxuri și servicii de date securizate și fără frontiere în sectorul public. RECUNOAȘTE că administrațiile publice au responsabilitatea suplimentară de a se asigura că cetățenii sunt tratați în mod egal și că au aceleași drepturi de acces la guvernarea digitală.
RECUNOAȘTE că digitalizarea sistemelor de justiție ale statelor membre are potențialul de a facilita și de a îmbunătăți accesul la justiție în întreaga UE. INVITĂ Comisia să faciliteze schimburile transfrontaliere digitale între statele membre, atât în materie penală, cât și în materie civilă, și să asigure sustenabilitatea și dezvoltarea continuă a soluțiilor tehnice care au fost concepute pentru schimburi transfrontaliere.”

În raport de actele normative naționale, de cele emise de Uniunea Europeană, de Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, procesul de digitalizare a justiției, demarat deja de Ministerul Justiției, ar trebui să se impună opțiuni care să garanteze respectarea valorilor de interes public.

În acest context se conturează necesitatea elaborării unei strategii coerente la nivelul notriatului Român, pentru stabilirea unui calendar concret și resursele necesare implementării noilor tehnologii informaționale, a modalităților de identificare a celor mai bune soluții profesionale, fără a scăpa din vedere principiile fundamentale de funcționare ale notariatului, care să protejeze utilizatorii, pentru a preveni alegerile oportuniste, inacceptabile, cu implicarea răspunderii în cazul fraudelor sau disfuncțiilor prejudiciabile născute prin folosirea acestor tehnologi. Ca parte a acestei Strategii trebuie sa fie si sistemul notarial de asigurare a răspunderii civile, în procesul de garantare a securității, a fiabilității, a calității produselor și serviciilor digitale.

Cu precădere, profesia notarială, a cărui atribut special este acela de a garanta siguranța circuitului civil, ca și partener al statului ce se bucură de aprecierea seriozității și credibilității sale, trebuie să depună diligențe ca, în procesul digitalizării să nu permită a se aduce atingere siguranței circuitului civil. Până la urmă siguranța, securitatea garantată de notar, este un bun valoros, inclusiv din punct de vedere economic, datorită costurilor judiciare scăzute, suportate de cetățean prin accesul la justiția neconflictuală.

Digitalizarea justiției, așa cum este ea definită în strategiile politice, este necesar să aducă plusvaloare, motiv pentru care problema gestionării și disponibilității datelor presupune imparțialitatea sistemului.

La nivelul UINL s-a constituit un grup de lucru pe această temă, care analizează din toate perspectivele impactul digitalizării activității notariatuliu de tip latin. În acest sens, Președintele UINL arată: “Necesitatea izolării și respectarea normelor sanitare privind „distanțarea socială” (OMS) încurajează anumite notariate să încerce să răspundă nevoilor de la distanță, prin utilizarea „videoconferințelor” prin intermediul platformelor de acces liber și public care nu oferă securitatea juridică pe care notariatul trebuie să o garanteze. O platformă care nu garantează o comunicare securizată între notar și solicitant poate genera antecedente devalorizante pentru viitor, ceea ce va afecta securitatea juridică pe care noi trebuie să o stabilim. Nu îmi ascund îngrijorarea în această privință.
Trebuie să învățăm o lecție din fiecare experiență. COVID-19 ne arată că notariatele, din țările care nu dispun de infrastructura tehnologică necesară pentru furnizarea serviciilor sale, trebuie să facă tot posibilul pentru a porni pe această cale, respectând principiile și fundamentele notariatului de tip latin.
Ceea ce mă îngrijorează mai presus de orice, este să îi avertizăm asupra utilizării platformelor nesecurizate pentru a atribui încrederea publică în timpul unei videoconferințe care se desfășoară prin mijloace tehnice nesigure și ușor vulnerabile.
Orice mijloc tehnologic utilizat de notariat drept instrument în exercitarea funcțiilor sale trebuie să permită notarului să îndeplinească sarcinile sale de garantare a controlului capacității/ discernământului utilizatorilor săi, secretul profesional și protecția datelor utilizatorilor. În consecință, aceste platforme trebuie să fie dezvoltate, validate și controlate de Notariate însele.
Drept exemple de funcționare prospectivă bazată pe numeroși ani de studii și investiții economice, putem cita (cu titlu de exemplu enunțiativ) Spania (Consiliul General al Notariatului a creat Agenția Notarială de Certificare precum și platforma tehnologică –ANCERT- și Sistemul său Integrat de Gestionare a Notariatului –SIGNO-); Italia (Consiliul Național al Notariatului și Casa Națională a Notariatului au creat „Notartel”, care unește toți notarii italieni printr-o platformă web dedicată, Rețeaua Unitară a Notariatului –RUN-); Germania (Consiliul Federal a Notariatului German a creat „Notarnet GmbH”, o societate gestionată de însuși Consiliul Federal) și Franța (Consiliul Superior al Notariatului a creat „MICEN”, lucrează, de asemenea, și cu platforma „Planete” și aplicația „Tele@actes”).
(…) Rezumând, noile tehnologii drept instrumente ale practicii notariale trebuie să fie un instrument pentru garantarea concretizării în document a valorilor practicii notariale în calitate de sistem al justiției preventive (calificarea capacității, identificării, legitimării, legalității, aportului unui consimțământ clar fără erori deosebite, printre altele) și trebuie să servească fără să denatureze esența funcției notariale.
Noile tehnologii nu sunt decât un instrument în serviciul funcției noastre.
Implementarea acestora în cadrul notariatului va necesita integrarea tehnologiei necesare și reformelor legislative în consecință. Aceste măsuri trebuie întotdeauna să respecte validitatea principiilor și fundamentelor notariatului de tip latin.”

De remarcat poziția președintelui organizației profesionale notariale din Franța, Consiliul Superior al Notariatului, domnul Jean-François Humbert, care, într-un interviu acordat ziarului parizian ”Le Journale du dimanche”, la întrebarea jurnalistului dacă notariatul este una din profesiile care nu pot fi niciodată digitalizate complet, acesta răspunde:
„Din fericire! Am experimentat uneori conferințe web în timpul cărora am vorbit cu 1.000 de persoane fără să le văd, fără să primesc nici cel mai mic semn de aprobare sau refuz, nu este aceeași calitate a schimbului. Subiectele delicate sau negocierile complicate nu pot fi tratate fără o legătură fizică. Tot ceea ce ține de activitatea umană nu poate fi dematerializat complet.”
„… omul nu este nici un algoritm și nici o ecuație. Schimbul este de neînlocuit, iar digitalul va rămâne ceea ce trebuie să fie, asistență, ajutor, care nu poate înlocui realitatea pe teren. ….”

Interviul a fost acordat în contextul urgenței sanitare declarate în Franța pentru epidemia COVID 19 care a dus la adoptarea de către executivul francez a unor măsuri temporare privind telemunca, incluzând și încheierea unor acte autentice de la distanță, utilizând semnătura electronică și sistemul de videoconferință.

Președintete Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Români, domnul Dumitru-Viorel Mănescu, in editorialul publicat în Buletinul Natarilor Publici nr.1/2020 – ”Cu responsabilitate spre viitor” expune preocupările și pregatitile notariatului român pentru adaptarea la ”noua arhitectură a dreptului digital” – derivată din transferul pe suport digital on-line a majorității activităților din sfera justitiei, de la cele legislative și judiciare la cele de negociere si contractuale, in concordanță cu implementarea Programului Comisiei Europene pentru Europă digitală. Domnul Presedinte Dumitru-Viorel Mănescu arată că actul autentic electronic la distanță, videoconferința in practica notarială, dematerializarea documentelor amplifica necesitatea instituirii de garantii specifice si adaptate noilor condiții, in vederea asigurarii transparentei, legalității, increderii și certitudinii. Aceasta nevoie sporită de securitate a raporturilor juridice intareste rolul notarului public și oferă noi oportunități de dezvoltare a profesiei. Domnul Președinte își arată convingerea că abordând activ si intuitiv provocarile viitorului digitalizat notarii români vor rămâne actori – cheie in garantarea sigurantei circuitului civil.

Așadar, notarii publici nu pot fi asimilați utilizatorilor rețelelor, ci ar trebui să fie gardienii neutralității spațiului digital. Scopul principal al profesiei rezidă în eficiența procedurilor de autentificare/legalizare/cerificare, aducând plusvaloare economică și juridică față de cei care sunt utilizatori direcți și indirecți. Costul intervenției notarului este evident mai mic față de costurile pe care, ulterior, le-ar avea utilizatorul ori autoritățile statului pentru redarea certitudinii publice. Am convigerea că notariatul român analizează sub toate aspectele necesitatea de a fi în pas cu oportunitățile oferite, anterior implementării, la orice nivel, al noilor tehnologii informaționale, astfel încât să ofere aceleași garanții pe care le oferă astăzi actele și procedurile în format clasic, pe hârtie.

Singura certitudine la momentul actual este pătrunderea pe un ”tărâm necunoscut”, prin intermediul unei ”cutii negre” generatoare de ”pixeli fără chip”, o schimbare epocală ce antrenează dinamici imprevizibile în modul de manifestare al beneficiarilor actului notarial, al evoluției cadrului de reglementare a activității notariale și al întregii profesii, în ansamblul său.