Inteligența artificială – amenințare sau oportunitate pentru profesiile juridice?
Eseul câștigător al premiului II al concursului de eseuri ”Profesia notarială in era digitala” organizat de Camera Notarilor Publici București pentru studenții Facultății de Drept din Universitatea București
Vlad Diana-Elena, student anul III
Lucrarea are ca scop conturarea unei viziuni originale asupra impactului pe care inteligența artificială îl are asupra profesiilor juridice, în general, și asupra activității notariale, în particular. În acest sens, eseul este structurat în următoarele secțiuni:
- Ce este Inteligența artificială
- Chintesența profesiilor juridice
- Digitalizarea, utilă profesiilor juridice
- O viziune occidentală
- Notariatul, în era digitală
- Empatie vs digitalizare
- Concluzii
Ce este Inteligența artificială?
În ultima vreme apar tot mai multe schimbări. Sunt timpuri incerte care pun la încercare atât abilitățile de comunicare, cât și capacitatea de adaptare. Tot mai multe domenii sunt inovate din punct de vedere tehnic. În prezent, chiar și acele profesii care păreau lipsite de atomii digitalizării se apropie încrezător de era digitală.
Din punctul meu de vedere, profesiile juridice intră în sfera profesiilor descrise anterior. Inteligența artificială este capacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, programarea, dar și creativitatea. De asemenea, trebuie precizat că sunt două tipuri de inteligență artificială: prin software ori încorporată. Dacă cea software se realizează prin programe informatice de analiză a datelor, cea prin încorporare se exprimă prin utilizarea roboților, dronelor etc. Exemple: publicitatea online, programe de traducere automată, infrastructuri inteligente, avertizări privind dezastrele naturale.
În literatura de specialitate există și opinii care pun sub semnul întrebării avantajele erei digitale[1]. Cel mai adesea se reclamă faptul că inteligența artificială ar putea duce la pierderi majore de locuri de muncă.
Chintesența profesiilor juridice
Valoarea profesiei juridice transcede “simpla” aplicare a normelor. Profesia juridică este un talant al societății. Iar pentru valorificarea acestui talant, algoritmul unui contract bine făcut trebuie să cunoască problemele reale cu care oamenii se confruntă. Un pledant pentru “dreptate” va dori să cunoască situația de fapt, să înțeleagă cauzele unui litigiu.
În “Digestele lui Justinian”, dreptul este definit ca arta binelui și a echității (ius est ars boni et aequi). Arta binelui și a echității a fost lăsată în condeiul legiuitorului și în minuțiozitatea notarului care autentifică înscrisuri lipsite de valoare juridică până atunci.
În România, inteligența artificială în domeniul dreptului este la început de drum. Profesiile juridice, în era digitală, trebuie să urmărească identificarea acelor puncte de interes care facilitează interacțiunea cu oamenii. Dacă, de exemplu, ar exista o platforma de depunere online a actelor, activitatea notarială ar fi accelerată. Digitalizarea ar presupune și diminuarea birocrației.
Digitalizarea, utilă profesiilor juridice
Având în vedere tipologia activităților realizate de juriști, inteligența artificială ar fi folositoare mai ales cu privire la demersurile administrative, dar și în research (ROSS Intelligence[2]). Arhivarea unor dosare după criterii importante ar face mai ușor de gestionat unele cauze viitoare care trebuie rezolvate prin raportare la situațiile juridice precedente. În cazul activității juridice, inteligența artificială poate îndeplini sarcini precum[3]:
- Dacă se verifică faptul că acest document este un acord de confidențialitate, se trimite atunci departamentului juridic.
- Dacă acest acord de confidențialitate îndeplinește următoarele criterii, atunci îl aprobă pentru semnare.
O viziune occidentală
Lumea juridică, deși destul de conservatoare față de alte arii de practică, este și ea supusă adaptării tehnologice. Inteligența artificială este un subiect important luat în calcul și la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană propune modernizarea și digitalizarea cooperării judiciare în materie civilă. În acest sens a fost creat și portalul european e-justiție[4].
Când discutăm despre profesiile juridice în era digitală, ar trebui să avem în vedere următoarele trei scenarii:
- Scenariul “Negarea completă a avantajelor digitalizării”
- Scenariul “Digitalizarea, privită cu scepticitate”
- Scenariul “Apanajul inteligenței artificiale”
Având în vedere statisticile privind eficiența digitalizării, tot mai puține țări se regăsesc astăzi în primul scenariu. Al doilea scenariu pare să fie cel mai răspândit în prezent. Scenariul în care inteligența artificială este sprijinită vehement este rar întâlnit, dar există. Ministerul Justiției din Estonia a implementat un program informatic care pare că înlocuiește judecătorul[5]. Totuși, programul este într-o etapă incipientă, iar orice hotărâre dată de robot este verificată de o instanță umană[6].
Notariatul, în era digitală
Se observă că oportunitățile oferite de digitalizare sunt urmărite și prin raportare la domeniul juridic. Implementarea digitalizării stârnește cugetări serioase și din partea celor care desfășoară activități notariale, mai ales în contextul pandemiei COVID-19.
Dacă ne referim la profesia notarială, este unanim acceptat faptul că aceasta garantează siguranța circuitului civil. Este normal ca imaginea notarului să fie asociată cu ideea de probitate. Potrivit art. 7 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este act de autoritate publică şi are forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege. În acest sens, Președintele Uniunii Internaționale a Notarilor construiește o viziune susceptibilă de a fi trasată prin două idei principale:
- Pe de o parte, susține că o platformă care nu garantează o comunicare securizată între notar și solicitant poate genera antecedente devalorizante pentru viitor, ceea ce ar afecta securitatea juridică.
- Pe de altă parte, consideră inevitabilă implementarea noilor tehnologii în cadrul activității notariale. Desigur, inteligența artificială trebuie să respecte principiile profesiei.
Inteligența artificială nu are drept deziderat suprimarea activității umane, ci sprijinirea resursei umane. Și în plan intern, în linii mari, părerile sunt aceleași. Digitalizarea creează oportunități, însă implică și riscuri. Dezbaterea “Un fel de E.T.: Notarul IT” s-a concentrat pe examinarea avantajelor și dezavantajelor digitalizării. De asemenea, “Buletinul Notarilor Publici”, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dr. Dumitru Viorel Mănescu elaborează o lucrare valoroasă, intitulată „Există profesii supuse vremurilor și profesii care supun vremurile”. În opinia exprimată, digitalizarea activităţii notariale constituie astăzi obiectivul principal al notariatului român[7]. Sunt amintite câteva dintre subdomeniile direct influențate de evoluția tehnică, și anume:
- În 2006, a fost implementată semnătura securizată a actului autentic pe suport electronic, iar astăzi 90% sunt digitalizate, actele fiind depuse în Minutierul centralizat electronic comun pentru întreaga profesie.
- Dezvoltarea unei aplicații informatice de gestionare a întregii activități dintr-un birou notarial – iNot România: notarii au o evidență clară a tuturor dosarelor în lucru sau finalizate, a documentelor, clienților și imobilelor din dosare; pot trimite e-mailuri, pot scana și printa documente, pot actualiza agenda de lucru și pot verifica activitatea secretariatului din biroul notarial.
Consider că activitatea notarială cunoaște noi dimensiuni, odată cu apariția inteligenței artificiale. Totuși, aceasta nu trebuie folosită de o manieră care ar viola standardele profesionale riguros conturate de-a lungul timpului.
În timp ce digitalizarea sistemului de justiție este un concept nou apărut în sistemul de drept din România, empatia este un termen asociat, în mod tradițional, cu relațiile interumane, definit drept intuirea realității prin identificare afectivă[8].
Pornind de la ideea că „nu poți să-i înțelegi pe alții, dacă nu te înțelegi pe tine”, prof. univ. dr. av. Mihai Adrian Hotca susține că autocontrolul afectiv și transpunerea emoțională în mintea interlocutorilor sunt fundamentale pentru stabilirea și derularea unor raporturi sociale puternice[9].
Raportat la activitatea notarială, comunicarea dintre notar și cetățean ar fi afectată, dacă empatia și relațiile de cooperare umană ar fi absorbite de noile tehnologii. Acest lucru este observat și de către Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, cu ocazia redactării unui articol publicat în “Buletinul Notarilor Publici”. În acest articol[10] se precizează că rolul notarilor nu se limitează la redactarea actelor pe tipic funcționăresc.
Calitatea serviciilor notariale tradiționale trebuie conservată. Între empatie și inteligența artificială trebuie găsită proporția ce asigură echilibrul dorit de profesioniștii dreptului.
Concluzii
“Inteligența înseamnă adaptare” (Marin Preda). 2020 se dovedește a fi un an al schimbărilor. Până și domeniile riguros ancorate în conservatorism, încearcă acum să se integreze în epoca inteligenței artificiale.
Utilizarea inteligenței artificiale este justificată și din perspectiva crizei sanitare. Pandemia COVID-19 a accelerat preferința digitalizării. Este adevărat că în domeniul juridic aprecierile interumane sunt foarte importante, așa că digitalizarea eficientizează activitatea juriștilor, nu o înlocuiesc. Conferința[11] “Legal Innovation Day 2020” susține aceste concluzii. Profesia notarială trebuie să se bucure în continuare de probitate și profesionalism, iar notarii publici trebuie să extragă seva avantajelor aduse de inteligentă artificială.
Viziunea doctrinară arată că notarii români acceptă și susțin digitalizarea activității notariale[12]. Desigur, cu condiția ca modernizarea informatică să nu pună în pericol nici siguranța circuitului civil, nici nivelul de încredere cu care este asociat notariatul public.
[1] Sursa https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2020/641547/EPRS_STU(2020)641547_EN.pdf (accesat la 09.11.2020)
[2] Sursa https://www.rossintelligence.com/features (accesat la 10.11.2020)
[3] Sursa http://jolt.law.harvard.edu/digest/a-primer-on-using-artificial-intelligence-in-the-legal-profession (accesat la 11.11.2020)
[4] Sursa https://e-justice.europa.eu/home.do?action=home&plang=ro (accesat la 13.11.2020)
[5] Sursa https://www.hotnews.ro/stiri-specialisti_stoica_si_asociatii-23444051-vor-judecatorii-inlocuiti-roboti.htm (accesat la 13.11.2020)
[6] Sursa https://wolterskluwer.ro/interviu-viitorul-avocaturii-inteligenta-artificiala-un-salt-urias-pentru-avocatura/ (accesat la 13.11.2020)
[7] Sursa https://buletinulnotarilor.ro/exista-profesii-supuse-vremurilor-si-profesii-care-supun-vremurile/ (accesat la 13.11.2020)
[8] Sursa https://dexonline.ro/definitie/empatie (accesat la 14.11.2020)
[9] Sursa https://www.juridice.ro/essentials/1718/empatia-si-indiferenta-in-relatiile-sociale (accesat la 14.11.2020)
[10] Sursa https://buletinulnotarilor.ro/corona-exit-catre-un-notariat-digital-cu-fata-umana/ (accesat la 14.11.2020)
[11] Sursa https://wolterskluwer.ro/legal-innovation-day-2020/ (accesat la 15.11.2020)
[12] Sursa https://buletinulnotarilor.ro/exista-profesii-supuse-vremurilor-si-profesii-care-supun-vremurile/ (accesat la 15.11.2020)