Alexandru Popa, notar public
În perioada 25-26 septembrie 2025 Camera Notarilor Publici București a găzduit Conferința internațională ”Înțelegerea bitcoin și a tehnologiilor cripto-monedelor: minerit, blockchain și noi tehnici de investigare”, în parteneriat cu ERA (Europäische Rechtsakademie – Academy of European Law, traducere: Academia de Drept European – Trier, Germania).
Conferința a fost deschisă de doamna Laura Badiu, președintele ales al Uniunii Naíonale a Notarilor Publici din România și președintele în funcție al Camerei București și de domnul Laviero Buono, șef de secție, departamentul de Drept penal european, ERA, Trier, unul dintre paneluri fiind moderat de dr. Ioana Olaru, formator INR.
Intervențiile speakerilor au fost extrem de interesante, acoperind teme precum evoluțiile recente din domeniul criptomonedelor sau arhitectura tehnică a rețelelor blockchain și implicațiile lor juridice, de la investigarea tranzacțiilor până la provocările legate de reglementare și probatoriu.
În continuare, câteva detalii despre invitații conferinței și prezentările pe care le-au susținut:
Federico Paesano, specialist în investigații financiare cu experiență în Poliția Financiară Italiană, în misiuni internaționale (EUPOL Afghanistan) și ca formator la Basel Institute on Governance, a deschis seria prezentărilor despre lumea activelor digitale. El a descris evoluția criptomonedelor, de la apariția Bitcoin, ca primă monedă electronică descentralizată, la dezvoltarea Ethereum și a contractelor inteligente, și apoi la expansiunea stablecoin-urilor și a aplicațiilor DeFi (Decentralized Finance) și NFT (Non-Fungible Token).
Federico Paesano a explicat diferențele dintre modelele contabile folosite de rețelele blockchain UTXO (Unspent Transaction Outputs) (folosit de Bitcoin și de unele criptomonede derivate, foarte transparent pentru urmărirea istoriei fiecărei unități) și account-based (folosit de Ethereum și multe alte rețele moderne, mai simplu pentru contracte inteligente și aplicații, dar la care istoricul exact al fiecărui token nu e la fel de clar) și a arătat cum aceste mecanisme influențează urmărirea tranzacțiilor. Un capitol aparte a fost dedicat stablecoin-urilor, criptomonede ancorate la active stabile (USD, EUR, aur), prezentate ca instrumente valoroase pentru tranzacții. Interesul audienței a fost captat de exemplele practice despre „clustering” și atribuirea tranzacțiilor în anchetele privind spălarea banilor, subliniind cum tehnologia poate face vizibilă mișcarea fondurilor chiar și în rețele complexe.
Eline Munster, director în cadrul Coinbase – Global Intelligence a deschis pentru participanți culisele celei mai mari platforme americane de schimb de criptomonede.
Departe de a fi doar o prezentare tehnică, expunerea sa a arătat cum registrul blockchain, deși perceput adesea ca anonim, este de fapt unul destul de transparent deoarece fiecare tranzacție lasă urme digitale ce pot fi corelate cu titularii conturilor.
Munster a explicat pe scurt cum funcționează wallet-urile, cheile private și seed-phrase-urile, ce înseamnă diferența dintre custodial și non-custodial wallets și cum se pot urmări tranzacțiile Bitcoin și Ethereum cu ajutorul unor instrumente publice și specializate.
Pentru notari, aceste informații nu sunt teorii abstracte. Într-o lume juridică în care apar deja succesiuni ce includ portofele digitale, solicitări de donații în criptomonede sau tranzacții internaționale cu active virtuale, astfel de cunoștințe pot face diferența între o verificare formală și o diligență reală în materie de AML (Anti-Money Laundering).
Eline Munster a subliniat că platforme precum Coinbase pot sprijini autoritățile competente să răspundă, pe baza unei cereri legale, la întrebări cruciale precum: „Este persoana care transferă și titularul fondurilor?” sau „A fost transferul efectuat corect și urmărește traseul declarat?”
David Silva Ramalho, avocat specializat în drept penal, lector la Facultatea de Drept, Universitatea din Lisabona a arătat, prin grafice spectaculoase, cum fondurile furate pot fi fragmentate și „amestecate” prin servicii precum Tornado Cash, apoi redistribuite prin alte platforme, explicând cum aceste „mixere” descompun sumele inițiale în tranzacții mici, le combină cu alte surse și le trimit în portofele diferite, îngreunând reconstituirea traseului banilor. El a subliniat că atunci când cripto-activele sunt tratate juridic ca bunuri și nu ca monedă, pot fi ușor să fie urmărite și, la nevoie, revendicate.
Într-o prezentare captivantă intitulată „Scam in the crypto world – lessons from 3 rea lcases”, avocatul elvețian Lars Schlichting a demontat iluzia câștigurilor rapide din criptomonede, aducând în prim-plan trei cazuri reale de fraude. A povestit, cu accente de thriller, cum un „trading-bot miraculos” recomandat de o tânără carismatică a dus un investitor din extazul unor profituri fabuloase în imposibilitatea de a-și retrage banii fără a plăti „taxe” suplimentare, pentru ca în final să-și piardă întreaga sumă. A arătat cum, chiar și după ani, investigatorii pot urmări fluxurile financiare ascunse prin mixere de criptomonede, dar și cât de mult profită escrocii de rețele sociale precum Instagram sau Facebook, unde încep aproape jumătate dintre fraudele raportate. Mesajul său a fost limpede: dacă o investiție pare prea bună ca să fie adevărată, cel mai probabil este o capcană.
George Zlati, avocat specializat în drept penal, a subliniat riscurile juridice care pot apărea în tranzacțiile cu active digitale, explicând cum funcționează portofelele digitale (custodiale și non-custodiale), seed-phrase-urile și contractele inteligente, elemente esențiale pentru identificarea titularului real al fondurilor sau pentru confirmarea validității unei tranzacții. Pentru notari, a fost deosebit de interesantă descrierea modurilor de fraudare des întâlnite în mediul cripto, precum pump & dump, adresele „otrăvite” sau manipularea contractelor inteligente, care pot afecta siguranța transferurilor și pune în pericol identificarea corectă a bunurilor digitale în cadrul succesiunilor sau al unor tranzacții.
Nicolae-Dragoș Costescu, Prodecan, Facultatea de Drept, Universitatea din București a evidențiat tensiunea dintre imutabilitatea blockchainului și dreptul la „a fi uitat” prevăzut de GDPR, dificultățile generate de calificarea juridică incertă a criptomonedelor (monedă, bun, valori mobiliare/mărfuri), dificultățile privind executarea contractelor inteligente și complexitatea fiscală a tranzacțiilor cripto. Au fost subliniate și riscurile generate de reglementarea fragmentată, impactul obligațiilor AML (Anti-Money Laundering – prevenirea spălării banilor) și KYC (Know Your Customer – cunoașterea clientelei), precum și provocările pe care le ridică apariția DAO-urilor (Decentralized Autonomous Organizations, organizații autonome descentralizate) și a monedelor digitale emise de băncile centrale, CBDC (Central Bank Digital Currencies).
Conferința a oferit participanților o înțelegere a modului în care funcționează tehnologia bitcoin și a altor criptoactive, a modului în care pot fi analizate tranzacțiile și a tehnicilor speciale de investigare care pot fi aplicate. Participanții au deprins câteva noțiuni de analizare a blockchain-ului pentru a urmări veniturile obținute din infracțiuni. Aceste abilități sunt necesare deoarece, atunci când apare o nouă tehnologie, deseori primii care o adoptă și o utilizează în beneficiul propriu sunt cei care nu sunt animați de cele mai bune intenții și care își doresc ulterior sa își ”albească” veniturile. Acest lucru se întâmplă și în cazul criptomonedelor. Utilizarea lor permite efectuarea de tranzacții rapide și ieftine, dar fluxurile sunt uneori dificil de monitorizat și de urmărit.
Pentru colegii notari care au participat la acest eveniment, deși au fost abordate chestiuni tehnice pentru a căror deprindere era necesar un background minimal anterior, în prezentările expuse au fost, totodată, expuse succint inclusiv cunoștințe de bază despre monede și portofele virtuale, blockchain și modul de desfășurare a tranzacțiilor.
Accentul a fost pus mai mult pe modalitățile de depistare și trace-back în cazul fraudelor, lucruri care, pe viitor, ne vor fi de folos în având în vedere calitatea noastră de raportori privind faptele de spălare a banilor.
În prezent, legislația română nu recunoaște monedele virtuale, acestea fiind privite mai degrabă ca niște bunuri digitale (asset-uri). Totuși, este de așteptat ca această realitate să evolueze rapid, iar profesiile juridice, inclusiv notarii publici, vor trebui să se adapteze. De aceea, este important să pregătim din timp cadrul de cunoștințe și reglementări necesare pentru integrarea acestor instrumente în practica notarială.