Cristina Marinescu, notar public
Editura Solomon împreună cu Facultatea de Drept – Universitatea București și Camera Notarilor Publici București au organizat, în data de 09 decembrie 2025, în sala ”Constantin Stoicescu” din cadrul Facultății de Drept, o reușită și inspirată conferință cu o tematică specială ”Drepturile incapabililor între realitate și ficțiune”.
Din lucrările conferinței a rezultat că Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale este încă departe de a rezolva, în mod just, toate problemele în materie, impunându-se amendarea ei din mai multe puncte de vedere, precum și modificarea reglementărilor administrative secundare adoptate în vederea aplicării ei.
Temele abordate în cadrul conferinței au readus în atenție faptul că drepturile persoanelor vulnerabile nu pot fi tratate exclusiv prin reguli rigide și soluții standard. Între litera legii și realitatea umană există un spațiu care trebuie gestionat cu responsabilitate, discernământ și empatie, cu atât mai mult cu cât notarii constituie un punct esențial de legătură și sprijin pentru această categorie de persoane. Rolul notarului, ca garant al legalității, dar și ca protector al voinței reale a persoanei vulnerabile este esențial, iar evenimentele de această natură contribuie la clarificarea și evoluția unei practici notariale adaptate realităților contemporane.
Conferința a debutat cu prezentarea susținută de domnul prof. univ. dr. Marian Nicolae, având ca temă „Incapacitatea de a contracta versus interdicția de a înstrăina în cazul minorilor și majorilor ocrotiți”, în cadrul căreia au fost sintetizate, într-o manieră succintă și clară, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, delimitările dintre incapacitatea de a contracta și interdicția de înstrăinare. Deși cele două figuri juridice sunt asemănătoare, ele nu trebuie confundate, întrucât au premise distincte și sunt supuse unor regimuri juridice diferite. Astfel, incapacitățile vizează situații personale, se aplică exclusiv persoanei declarate de lege ca fiind incapabilă și nu se transmit succesorilor acesteia. În schimb, inalienabilitatea are în vedere bunul, constituind o limitare a dreptului de dispoziție, aplicabilă tuturor persoanelor în legătură cu bunurile care formează obiectul său. Aceste limitări sunt, de regulă, cazuri de inalienabilitate propter rem, în timp ce incapacitățile sunt instituite intuitu personae. Din perspectiva sancțiunilor, încălcarea incapacităților atrage nulitatea relativă, pe când nerespectarea inalienabilității este, de regulă, sancționată cu nulitatea absolută.
Un element de noutate al conferinței a fost adus de discursul domnului prof. univ. dr., av. Radu Rizoiu, care a abordat un subiect de maximă actualitate, cu un pronunțat impact practic: ”Ce (acte) facem online? Despre legea majoratului digital”. În acest context, domnul profesor a atras atenția asupra existenței unei inițiative legislative potrivit căreia majoratul în mediul online ar urma să fie recunoscut de la împlinirea vârstei de 16 ani, spre deosebire de majoratul în mediul offline, care, așa cum bine stim, intervine la vârsta 18 ani. Astfel, în măsura în care această inițiativă legislativă va fi adoptată, ne vom afla în situația în care vom sărbători un majorat online la împlinirea vârstei de 16 ani și un majorat offline la împlinirea vârstei de 18 ani. Cu atât mai provocator în profesia noastră este faptul că pe agenda Parlamentului se află și proiectul de lege privind activitatea electronică notarială, care va ridica o serie de semne de întrebare cu privire la aprecierea capacității de exercițiu a persoanelor care vor solicita încheierea unor acte în mediul online. Intervenția a suscitat un interes deosebit, subliniind încă o dată rolul esențial al notarului în garantarea siguranței juridice, inclusiv în contextul noilor forme de manifestare a voinței în mediul online.
În cadrul conferinței, doamna conf. univ. dr. Cristina Nicolescu, un specialist în domeniul dreptului familiei, a susținut tema ”Încheierea convenției matrimoniale de către persoana majoră care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială”, semnalând cu acest prilej, neconcordanța existentă între alineatele (1) și (2) ale art. 337 din Codul civil. Denumirea marginală și alin. (1) ale acestui articol au fost modificate prin art. 7 pct. 47 din Legea nr. 140/2022, în sensul că, dacă în forma anterioară textul de lege se referea exclusiv la posibilitatea minorului de a încheia sau modifica o convenție matrimonială numai cu încuviințarea ocrotitorului său legal și cu autorizarea instanței de tutelă, prin modificare a fost extinsă sfera subiecților de drept, fiind incluse și persoanele majore care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială, în aceleași condiții. Cu toate acestea, legiuitorul nu a transpus aceste modificări și asupra alin. (2) al aceluiași articol, care reglementează sancțiunea anulării convenției matrimoniale încheiate fără încuviințarea sau autorizarea cerute de lege, menținând dreptul de a invoca anularea exclusiv în favoarea minorului. Aceasta constituie, cel mai probabil, o omisiune legislativă, care generează incertitudine cu privire la posibilitatea persoanei vulnerabile majore de a beneficia de sancțiunea aplicabilă actului încheiat în lipsa autorizărilor prevăzute la alin. (1).
O altă temă, abordată într-o manieră presărată cu umor și finețe de dl. conf. dr., av. Paul Pop, cu titlul ”Major cu intenții serioase caut curator litis-serios și prezentabil, dispus la ocrotire (judiciară). Aștept provincia!”, a adus în centrul atenției practica neunitară a instanțelor în procedura numirii curatorului special până la soluționarea cererii de instituire a tutelei speciale, în condițiile în care art. 167 din Codul civil nu cuprinde norme de procedură privind desemnarea acestuia. În practica judiciară actuală, numirea curatorului special se realizează în aceleași condiții ca și cea a curatorului numit în condițiile art. 178 – 185 Cod civil, în cadrul procedurii necontencioase, în camera de consiliu și fără citarea părților, deși distincția dintre curatorul special, reglementat de art. 167 Cod civil și instituirea curatelei, prevăzută de art. 178–185 Cod civil, este una esențială. Astfel, în cazul curatelei reglementate de art. 178 – 185 Cod civil este vorba despre o persoană capabilă, care, din diverse motive, nu își poate administra bunurile sau nu își poate reprezenta în mod corespunzător interesele, situație în care nu s-ar justifica prezența unui apărător. În schimb, în cazul curatelei speciale se are în vedere o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, care nu dispune de discernământul necesar pentru administrarea bunurilor și apărarea propriilor interese, context în care numirea unui apărător și participarea procurorului în procedura de numire devin esențiale și sunt în concordanță cu practica CEDO.
Unul dintre principalele neajunsuri ale Legii nr. 140/2022 semnalat de dl. avocat Laurențiu Tudorache, în cadrul temei ”Dificultăți practice la 3 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 140/2022” constă în faptul că, în prezent, persoana vulnerabilă care necesită instituirea unei măsuri de ocrotire – și care, de cele mai multe ori, se află într-o situație de precaritate financiară – este obligată să suporte costurile întocmirii raportului psihiatric și a raportului psihologic, necesare pentru încuviințarea măsurii de protecție, în condițiile în care, potrivit reglementărilor în vigoare, nu mai poate beneficia de ajutor public judiciar. În consecință, ne aflăm în fața unui veritabil paradox legislativ: deși legea a fost concepută pentru a proteja persoanele aflate în nevoie, aceasta nu pune la dispoziție instrumentele necesare pentru facilitarea obținerii documentației necesare, aspect ce reclamă o intervenție legislativă urgentă.
Dl. conf. univ. dr., av. George – Alexandru Ilie a prezentat tema ” Unele considerații asupra corelației dintre cerința capacității și cea a consimțământului valabil exprimat, după intrarea în vigoare a Legii nr. 140/2022”, cu referire la posibilitatea anulării actelor juridice și a reducerii prestațiilor care decurg din acestea, încheiate de către o persoană majoră, personal sau prin mandatar, înaintea instituirii măsurii de protecție, sancțiune prevăzut de art. 172 alin (2) Cod civil și de dispozițiile art. 2029 alin 7 Cod civil, aspecte extrem de interesante și de actuale pentru profesia notarială.
Alte teme abordate în cadrul conferinței, nu mai puțin interesante, au constat în ”Posibilitatea persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă de a dispune de veniturile din activități profesionale” prezentată de asist. univ. dr., av. Mihaela Gherghe și ”O adaptare neadaptată: despre natura și regimul adaptării contractului în cazul încălcării regulilor privind capacitatea de exercițiu a persoanei fizice” prezentată de lect. univ. dr., av. Cristian Paziuc.
Conferința a fost urmată de lansarea cursului ”Drept civil. Persoanele” Ediția a II-a publicat la Editura Solomon București, coordonator: Marian Nicolae, autori: George – Alexandru Ilie, Cristian Paziuc și Radu Rizoiu, o carte de un înalt standard științific, a cărei valoare a fost deja recunoscută prin premierea de către Uniunea Juriștilor din România cu premiul ”Viorel Mihai Ciobanu” pe anul 2025. Așa cum au subliniat toți autorii implicați în elaborarea lucrării, specialiști cu o vastă experiență atât didactică, cât și practică, acest tratat își propune să fie, totodată, un modest și pios omagiu adus inegalabilului civilist prof. Gheorghe Beleiu, care a fost și va rămâne unul dintre cei mai importanți și apreciați cunoscători ai acestei materii. Manualul se adresează atât studenților, cât și profesioniștilor din domeniul dreptului, deopotrivă teoreticienilor și practicienilor, constituind un instrument deosebit de util inclusiv în activitatea notarială.
Cu adevărat remarcabil, în contextul societății actuale marcate de numeroase disensiuni sociale și politice, este faptul că autorii acestui manual, așa cum ne-au împărtășit din culisele procesului de elaborare, au reușit să mențină o colaborare armonioasă pe parcursul întregului proiect. În ciuda programelor lor încărcate și diferite, au păstrat o relație bazată pe prietenie autentică, sprijinindu-se reciproc și considerându-se privilegiați că fac parte dintr-o echipă atât de valoroasă. Meritul acestei colaborări deosebite se datorează, conform spuselor autorilor, coordonatorului proiectului, domnului prof. univ. dr. Marian Nicolae, care a reușit să-i unească, să-i încurajeze și să le aprecieze eforturile individuale. Așa cum spunea Henry David Thoreau ” ”Să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul”.
Calde mulțumiri au fost adresate și doamnei Nicoleta Solomon, directorul Editurii Solomon, pentru efortul depus în a aduce această valoroasă carte cât mai repede la tipar și pentru a o face disponibilă celor care au atâta nevoie de ea.