Să vă povestesc „ce căutăm“ în Târgu-Secuiesc, oraș unicat, insolit, spectaculos şi care merită văzut. Pe drumul care leagă Braşovul de Moldova, prin trecătoarea Oituz, pe malul pârâului Turia, actualul Târgu-Secuiesc a fost la început un loc de târg, care se desfășura în spațiul unde acum este piaţa centrală. Vechiul Târg al Turiei, care într-un document din 1562 apare cu numele actual, Târgu-Secuiesc are o piaţă centrală rectangulară, Kezdivasarhely, în maghiară, sau Szekler Neumarkt, în germană, delimitată de două străzi între care s-au format loturi înguste, cu acces atât din piaţă cât şi din stradă.
Pentru vizitatorul neavizat care ajunge în piaţă, imaginea este una relativ asemănătoare cu cea a altor pieţe din oraşele ardeleneşti. Unicitatea arhitecturală a orașului Târgu-Secuiesc este dată de faptul că pe sub clădirile care înconjoară piaţa se deschid spectaculos 44 de curţi-străduţe splendide, vechile „curţi ale breslelor”, uliţe tip pasaj, formate natural atunci când meşteşugarii medievali au început să construiască, în spatele clădirilor din piaţă, alte case, pentru familiile lor. Curţile-străduţe (udvarterek), cu acces la piaţă, au devenit străzi ale breslelor, spre care se deschid intrările caselor, aşezate în lungul acestora. Prima casă din fiecare şir, cu faţa către piaţă, era locuinţa meşteşugarului sau a negustorului care dădea și denumirea curții dupa breasla din care provenea.
Târgu-Secuiesc era înţesat de meşteşugari renumiţi în zonă, şi nu numai-olari, cizmari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuşi, pălărieri, croitori, tâmplari şi turtari, producători de turtă dulce așa încât în 1572 a luat fiinţă breasla tăbăcarilor, în 1638 breasla cizmarilor, în 1649 breasla cojocarilor şi apoi breasla olarilor.
Deoarece terenul nu se putea diviza, fiind foarte îngust, odată cu sporirea membrilor familiei, meşteşugarii şi-au construit casele unul după celălalt în ograda lungă, care treptat a devenit şi stradă, şi curte comună şi, în acelaşi timp, un spaţiu de legătură între piaţă şi străzile exterioare.
Din centru se ajunge în fiecare curte îngustă trecând chiar pe sub bolta porţii unei case etajate.
Târgu-Secuiesc a conservat perfect centrul istoric unde spaţiul foarte mic rămas între case a fost folosit de către locuitori ca şi curte comună şi ca stradă către centru. În prezent tot oraşul are 73 de astfel de curţi tip pasaj (uliţe) lipseşte Curtea 5, aceasta fiind închisă.
Curţile au purtat numele familiilor care au locuit în ele: Jancsó, Csíszár, Balogh, Kovács, Rácz, Szőcs, iar după 1850 numele de familie al curților au fost înlocuite treptat cu numere. Locuinţele din curţi, reconstruite după incendiul de la 1834, pe fundaţiile celor arse, sunt relativ modeste, uneori făcute tot din lemn.
Imaginea caselor dinspre curtea căreia îi aparţin reprezintă o ilustrare a unei organizări urbane particulare, curţile breslelor din Târgu-Secuiesc având un statut dublu, privat şi public totodată.
În anul 1834 un incendiu a distrus trei sferturi din Târgu-Secuiesc, mai exact 421 de case din cele 558 existente la acea vreme. Din casele vechi din Piaţa orasului Târgu-Secuiesc, construite înainte de incendiul din 1834 s-au păstrat Casa Roşie şi Casa Hahn Jakab (construită în 1817). Majoritatea caselor etajate din piaţa centrală au fost construite însă după incendiul din 1834, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Faţadele lor se caracterizează prin limbajul stilistic eclectic, combinat sau alternat cu motive decorative de factură secession. Decorativitatea ferestrelor de la etaj, precum şi a balcoanelor cu parapet din fier forjat evocă eleganţa şi valoarea imobilelor de odinioară. Casa de Cultură ridicată pe locul unui han vechi între 1902–1904 este marcată de un rezalit central încununat de un fronton triunghiular şi o turlă evocând forme baroce. În axul central, la nivelul etajului a fost amplasată stema oraşului având inscripţionat anul 1902. În vecinătatea Casei de Cultură se află case construite tot în stil eclectic, utilizând elemente neobaroce, mai ales în ceea ce priveşte ornamentele foarte bogate din frontonul ferestrelor, decorate cu rocaille-uri, realizate din stuc. Clădirea Primăriei actuale găzduia iniţial Casa de economii și a fost construită în 1907, în stil secession.
Sunt convinsă că sunteți deja curioși și că foarte curând veți merge să vizitați și să fotografiați curţile-străzi și casele construite de-a lungul acestor curţi din Târgu-Secuiesc, oraș unic în lume, ca arhitectură, elocvent pentru un trecut care dăinuie prin structurile sale construite.
Cristina Tatomir, notar public
