Continuăm cu înșiruirea acronimelor, începută în numărul trecut: CNUE, ARERT, MAPE.
Să începem: Misiunea Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) este de a promova notariatul și contribuția sa activă la orice proces decizional al instituțiilor europene care afectează aspectele juridice ale cetățeniei accesul la justiție, precum și la elemente de drept societar și protecția consumatorilor.
CNUE reunește notariatele de drept civil din 22 de state membre UE. Reprezinta peste 45.000 de notari și peste 200.000 de angajați. Notarii din aceste 22 de state membre UE servesc peste 400 de milioane de cetățeni ai UE.
În plus, CNUE își ține membrii la curent cu evoluțiile legislației europene și orice inițiative luate de instituțiile UE. De asemenea, ajută la formarea continuă a notarilor în dreptul UE.
Nu în ultimul rând, CNUE oferă cetățenilor un set de resurse practice și gratuite pentru a-i ajuta să învețe mai multe despre drepturile lor. Notarii europeni au, de asemenea, multe instrumente practice pentru a-i ajuta în cazurile lor transfrontaliere. Printre aceste proiecte se află informațiile referitoare la cuplurile din Europa https://www.coupleseurope.eu/ sau cele referitoare la succesiunile in Europa https://e-justice.europa.eu/166/RO/succession. Acest din urmă site de Internet a fost atât de apreciat, încât a fost integrat de către Comisia Europeană pe portalul său e-justice.
Continuând pe linia “descifrării” acronimelor, rămânem în sfera succesiunilor și menționăm Asociația Rețelei Europene a Registrelor Testamentelor (ARERT) www.arert.eu.
ARERT este partener al CNUE în lucrările legate de reglementarea succesiunilor în Europa. Această asociație permite (i) interconectarea registrelor testamentelor, pentru a căuta dispoziții testamentare ale unei persoane decedate în 13 țări europene, precum și (ii) interconectarea registrelor privind Certificatul European de Moștenitor (CEM) pentru a evita dublarea procedurilor succesorale cu elemente de extraneitate.
Site-ul ARERT a primit de curând un “lifting” digital. Noul spațiu oferă informații exhaustive despre misiunea asociației și dezvoltarea acesteia. O pagină este dedicată colaborării cu instituțiile europene și proiectelor finanțate de Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene. Site-ul furnizează și date despre succesiunile transfrontaliere sub formă de fișe cu informații practice, traduse în 20 de limbi, destinate notarilor, profesioniștilor dreptului și cetățenilor europeni.
Cum ne poate fi util ARERT?
a) Simplu, dacă avem o cauză succesorală cu elemente de extraneitate și vrem să știm dacă defunctul a avut legături, de exemplu, cu Franța, atunci putem să interogăm registrul francez de testamente prin intermediul Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – CNARNN – Infonot, trimițând un e-mail la adresa: rert@infonot.ro. Un alt exemplu de utilitate ar fi pentru colegii noștri ardeleni, care, pentru defuncții de naționalitate maghiară, pot interoga registrul maghiar de testamente în aceeași modalitate.
Pe viitor, se nutrește speranța că și Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – CNARNN – Infonot se va alinia majorității notariatelor interconectate prin trecerea la sistemul Rețeaua Europeană a Registrelor Testamentare (RERT). Această trecere ar permite interconectarea automatizată și ar putea oferi notarilor români posibilitatea de a interoga registrele testamentare străine prin intermediul aceleiași aplicații prin care verifică Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Liberalităţilor – RNNEL pentru a evita dublarea procedurilor succesorale cu elemente de extraneitate.
Cifrele statistice dovedesc o creștere constantă a numărului interogărilor, astfel că notarii de pe tot cuprinsul Europei pot, prin intermediul ARERT, să aibă certitudinea că un de cuius a lăsat sau nu testament într-o altă țară.
b) Totodată, ARERT permite și interconectarea registrelor naționale privind Certificatele Europene de Moștenitor. Astfel, tot pentru a putea evita dublarea procedurilor succesorale cu elemente de extraneitate, se poate verifica dacă pentru un defunct a mai fost eliberat un Certificat European de Moștenitor. Deocamdată, verificarea poate fi făcută doar pentru 3 state (Olanda, Luxemburg și Franța), cărora li se vor adăuga în viitorul apropiat Belgia și Italia, negocierile fiind în curs și cu alte state.Sistemul național român RNNES, care nu permite dublarea succesiunilor, este un exemplu de bune practici. Dacă ne gândim însă doar la numeroasa diasporă română din Italia, putem înțelege atât importanța unui astfel de registru al Certificatelor Europene de Moștenitor cât și importanța interconectării acestor registre naționale. Salutăm, în acest context și inițiativa Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale – CNARNN – Infonot de a înființa un astfel de registru, care, sperăm noi, va fi urmată de interconectarea cu celelalte registre naționale privind CEM prin ARERT.
Ca o remarcă finală, arătăm că, în niciuna din situațiile arătate, atât în ceea ce privește interogarea registrelor testamentare, cât și a celor privind certificatul european de moștenitor, ARERT nu are, sub nicio formă, acces la bazele de date ale registrelor testamentare naționale, asociația având doar rolul unui liant între aceste registre.
Încheiem prezentarea de astăzi cu ultimul acronim, MAPE.
Proiectul MAPE a fost realizat de CNUE, în parteneriat cu ARERT și cu patru notariate: german, lituanian, olandez și maghiar, și are ca obiectiv reforma regulamentului european de succesiuni.
Pentru colectarea și analizarea datelor, au fost trimise trei chestionare: unul către notarii din cele 22 de notariate membre CNUE, unul către notari ce dețin o expertiză în materie de succesiuni cu caracter transfrontalier și unul către organizațiile profesionale notariale. De asemenea, ARERT a furnizat date, pentru perioada 2016-2021, cu privire la numărul de interogări pentru registrele CEM și numărul de interogări pentru registrele testamentare.
Una dintre concluziile proiectului MAPE este că notarii sunt familiarizați cu regulamentul privind dreptul succesoral, deși majoritatea notarilor folosesc regulamentul ocazional, succesiunile transfrontaliere reprezentând între 5% și 6% din ansamblul spețelor succesorale notariale.
Toate notariatele au pus la dispoziția notarilor programe de formare în materie de aplicare a regulamentului, iar majoritatea notarilor consideră că acestea au fost utile. De aceea, una dintre recomandările CNUE este ca statele membre, UE și organismele profesionale notariale să continue să susțină sau să organizeze activități de formare pentru notari, viitori notari și angajați din cadrul birourilor notariale, pentru ameliorarea expertizei în folosirea regulamentului și pentru promovarea folosirii unor instrumente precum Rețeaua Notarială Europeană sau ARERT. Noile activități de formare ar trebui să se concentreze asupra promovării unor schimburi de experiență notarială, îndeosebi între notarii din statele membre ce se află în proximitate geografică, cum ar fi, de exemplu, cooperarea dintre notarii români și maghiari, după cum am arătat mai sus.
Majoritatea notarilor au precizat că regulamentul european le-a facilitat activitatea, atunci când s-au confruntat cu o speță cu elemente de extraneitate. Pe de altă parte, chiar dacă au precizat că nu au avut dificultăți în determinarea reședinței obișnuite a defunctului, cercetările au demonstrat că sunt necesare indicații suplimentare cu privire la acest concept.
Din răspunsurile la chestionarul transmis notarilor ce dețin expertiză în materie de succesiuni transfrontaliere, au fost evidențiate trei dificultăți majore în aplicarea regulamentului: (i) dificultăți în înregistrarea CEM sau a actelor autentice dintr-un stat membru în registrul de carte funciară dintr-un alt stat membru, (ii) lipsa unei definiții a noțiunii de reședință obișnuită, (iii) riscul de a avea proceduri succesorale paralele, deoarece nu toate statele membre dispun de un registru al deschiderii succesiunii sau de un registru pentru CEM. Aproape 40% dintre notarii ce au răspuns la chestionare au indicat că s-au confruntat cu proceduri paralele. Recomandarea CNUE este ca statele membre să creeze un registru pentru procedurile succesorale în curs și pentru cele finalizate, în așa fel încât acestea să poată fi interconectate la nivel european. Acest lucru ar permite verificarea deschiderii sau finalizării unei proceduri succesorale într-un alt stat membru.
De asemenea, CNUE recomandă instituțiilor europene să reflecteze la posibilitatea de a solicita statelor membre să creeze un registru public în care toate CEM să fie înregistrate. Aceste registre ar putea apoi să fie interconectate prin intermediul ARERT.
Sperăm ca prin deslușirea acestor acronime să-i ajutăm pe notarii români să înțeleagă utilitatea unor instrumente puse la dispoziție de către Europa și de a le utiliza atunci când trebuința o impune.
Octavian Rogojanu, notar public, președinte ARERT