Iuliana Simionescu, notar public
Muzeul Hărților situat pe str. Londra nr 39, sector 1, București funcționează cu un program de vizitare de Miercuri până Duminică între orele 10 – 18.
Muzeul este găzduit într-o clădire construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV. Imobilul se află pe strada Londra și este inclus în patrimoniul național, clasa B.
Din patrimoniul muzeului fac parte peste 1000 de hărți, gravuri, desene, litografii, precum și o serie de obiecte specifice tematicii muzeului. Atmosfera și exponatele se îmbină armonios între partea științifică și cea artistică, pe lângă litografii, hărți,vitralii, statui și gravuri, aici găsim și picturi impresionante pe tavanele interioarelor căutând să pună în valoare evoluția istorică a realizărilor cartografice pe întregul mapamond și, mai ales, a celor care se referă la spațiul geografic al României.
La vitralii, plafoane pictate și la decorația din unele săli ale muzeului a lucrat o echipă de artiști între care: Benone Șuvăilă – artist vitralist, Marcel Aciocoiței, Gheorghe Butnariu, Neculai Mirodoni. Lucrările au fost realizate într-un timp record, la propunerea celui dintâi director al muzeului – artistul Octavian Penda – care a imaginat muzeul ca o gazdă primitoare a hărților, acordând astfel decorațiunile interioare la noul specific al imobilului.
Dintre exponatele cele mai de seamă și impresionante se cuvin menționate hărțile realizate de marii geografi ai secolului al XVI-lea după informațiile provenite de la marii geografi și istorici ai antichității ca: Strabon, Ptolemeu, Herodot și alții. Printre geografii și creatorii Renașterii, perioadă in care putem vorbi de o producție cartografică realizată pe bază matematică, se remarcă Sebastian Münster a cărui Cosmografie a dominat, prin numeroasele ediții, producția cartografică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XVI-lea. Marii geografi Gerardus Mercator și Abraham Ortelius, inițiatori ai cartografiei științifice, sunt prezenți cu operele lor alături de alți geografi de seamă ai epocii, hărțile concepute de ei pentru spațiul est-european ocupând un loc central. Puținele exponate realizate mai aproape de zilele noastre se înscriu și ele în initiativa de a scoate în evidență unele momente istorice și politice generate de dorința popoarelor de a fi libere.
Deasemenea, pentru pasionatii de cartografie, în anul 2018, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și Asociația Identitate Culturală Contemporană au lansat o aplicație mobilă prin care pot fi vizualizate hărți ale regiunilor istorice locuite de români din cele mai vechi timpuri. Cu ocazia celebrării Centenarului Marii Uniri, a fost realizată o altă aplicație mobilă despre „Hărțile Basarabiei” care prezintă 50 de hărți istorice privind evoluția frontierelor Basarabiei istorice de-a lungul a 5 secole de cartografie.
https://www.muzeulhartilor.ro/
Foto credit: Iuliana Simionescu
