Monica Pop, notar public
În plină pandemie am primit la birou volumul VII al Culegerii de practică notarială. Sunt cunoscute determinarea și entuziasmul Direcției Juridice, de Legislație și Studii Notariale din cadrul U.N.N.P.R. prin materialele pe care le editează și ritmul apariției acestora. Volumul VII a venit la momentul potrivit căci a marcat și aniversarea a 25 de ani de notariat public și a făcut și proba forței unei profesii, care, în pofida izolării generale cauzate de noul coronavirus, a preferat să meargă mai departe și să continue șirul aparițiilor editoriale.
Începută în anul 2013 și ajunsă la volumul VII, lucrarea Culegere de Practică Notarială cuprinde soluții la probleme juridice uneori destul de dificile din activitatea notarială, spețele comentate fiind de un real folos pentru profesioniștii din domeniul dreptului notarial și nu numai. E posibil uneori să avem alte argumente și păreri decât cele exprimate în lucrare, dar reținem din prefața lucrării semnate de doamna Doina Rotaru, prim-vicepreședinte al UNNPR, că, chiar dacă unele soluții preconizate nu sunt și cele definitive, chiar dacă argumentele și raționamentele suferă alteori modificări radicale, rămâne convingerea că ”întotdeauna va triumfa soluția mai adecvată, mai nuanțată sau întemeiată pe argumente imbatabile, chiar neavute în vedere la început.”
Dacă răsfoiești volumul VII cu spețele anului 2019, ai imaginea problematicii diverse și din ce în ce mai complexe a activității noastre și surpriza plăcută a abordării unor situații de actualitate. Redăm în continuare câteva exemple. Pot soții să încheie un act de partaj prin care să partajeze bunul comun grevat de un sechestru penal ? Nu, pentru că, potrivit art. 249 alin 2 și 2 din codul de procedura penala, sechestrul penal este o măsură de indisponibilizare a bunului și indisponibilizarea presupune o suspendare temporară a exercițiului dreptului de dispoziție asupra bunului. Este necesară respectarea dreptului de preempțiune prevăzut de Legea nr. 422/2001 la vânzarea prin licitație publică în cadrul procedurii de insolvență a unui imobil monument istoric? Da, dar dreptul de preempțiune se exercită conform art. 1738 din codul civil, cu respectarea regulilor de procedura civilă (art. 846 alin 1 și 2 ) care dispun că la preț egal va fi preferat cel care are drept de preempțiune, preemptorilor urmând deci să le fie comunicată publicația de vânzare pentru a-și putea exercita opțiunea în cadrul termenelor prevăzute în art. 4 alin 6-8 din Legea nr. 422/2001. Are dreptul un furnizor de energie electrică să obțină de la notar informații despre moștenitorii debitorului sau decedat în condițiile respectării Regulamentului cu privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 2016/679 (RGPD)? Da, pentru că în temeiul contractului încheiat cu debitorul său, furnizorul de utilități prelucrează în mod legal datele cu caracter personal iar notarul public, conform art. 138 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, are obligația de a furniza informații oricărei persoane care justifică un interes legitim (în cazul furnizorului de utilități, acela de a asigura executarea obligațiilor din contractul încheiat cu debitorul decedat între timp). Cele 9 spețe din capitolul dedicat actelor și procedurilor cu element de extraneitate merită fiecare un studiu atent și aplicat pentru că determinarea legii aplicabile fiecărei situații poate fi deseori o enigmă destul de dificil de dezlegat în hățișul reglementărilor interne și internaționale.
Concluziile le veți trage fiecare după ce veți citi lucrarea. Dincolo de informațiile utile și raționamentele juridice interesante ale fiecărei probleme analizate, eu am înțeles și că, dacă punem o întrebare, împreună, putem găsi răspunsuri și soluții! Ceea ce poate fi o cheie pentru forța și competitivitatea profesiei noastre.