Una dintre grijile principale ale fiecăruia dintre noi rămâne aceea de a ne plăti impozitele și taxele datorate. Respectarea acestei obligații nu doar că ne scutește de plata unor accesorii împovărătoare, dar este și o formă de responsabilitate și solidaritate socială.
Ideea de a-ți diminua obligațiile fiscale nu are, prin ea însăși, nimic greșit, atâta vreme cât mijloacele prin care se ajunge la acest rezultat sunt cele legale. În fond, scopul oricărei activități supuse fiscalității este obținerea unui profit cât mai bun și nicidecum plata unor impozite cât mai mari. Așa fiind, aplicarea facilitaților fiscale oferite de lege este întotdeauna binevenită. Cu aceste lucruri în minte și fără a avea deloc pretenția unei educații financiare (atât de necesară, de altfel), vă prezentăm câteva reglementări legale referitoare la deductibilitatea anumitor cheltuieli în cadrul biroului notarial, menite sa reducă valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat.
Prevederile art. 68 alin 42 și alin 5 din Codul Fiscal menționează categoriile de cheltuieli care sunt deductibile fiscal la calcularea impozitului pe venit anual obținut din activități independente. Pe de altă parte, prevederile art. 76 alin 4, art. 142 si art. 152 alin 2 din Codul Fiscal enumeră categoriile de venituri pentru care nu se datorează impozit și nu se achită contribuții de asigurări sociale și contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Din coroborarea acestor articole concluzionăm că: deductibile fiscal la calcularea impozitului pe venitul realizat din activitatea notarială și, în același timp, venituri neimpozabile și nesupuse contribuțiilor de asigurări sociale sau contribuțiilor de sănătate pentru cei care le încasează, sunt următoarele categorii de cheltuieli:
1. Cheltuieli sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii anuale a cheltuielilor cu salariile personalului, constând în:
a) Ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru bolile grave şi incurabile, ajutoare pentru naştere, ajutoare pentru proteze, ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
b) Cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, nu depăşeşte 150 lei cu fiecare din urmatoarele ocazii:(i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, (ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie și (iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 Iunie.
c) Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, acordate pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depăşeşte într-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate (5380 lei pentru anul 2021)
2. Contribuții la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative și cele reprezentând contribuții la schemele de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, fie plătite în scopul personal al contribuabilului (indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere), fie suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
3. Prime de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, fie plătite în scopul personal al contribuabilului (indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere), fie suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
4. Sume acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă, fără a fi necesara prezentare de documente justificative, în conformitate cu prevederile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă.
5. Contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19 efectuate pentru acordatCoV-2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii, individual sau într-o formă de asociere, pe perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.
6. Cheltuieli de sponsorizare, mecenat şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuieli de protocol.
Domeniile și condițiile în care se pot acorda sponsorizări și mecenate sunt reglementate de Legea nr. 32/1994 a sponsorizării. Menționăm că un contract de sponsorizare se încheie în formă scrisă și are ca obiect transferul unor bunuri materiale sau mijloace financiare, printre altele, (i) către o persoană juridică fără scop lucrativ care desfășoară activități în domeniile cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, sau (ii) către o persoană fizica a cărei activitate în unul din domeniile de mai sus este recunoscută de o persoană juridică fără scop lucrativ ce acționează în domeniul în care se acordă sponsorizarea.
Spre deosebire de contractul de sponsorizare, unde sponsorizarea se face în schimbul promovării de către beneficiarul sponsorizării a numelui, a mărcii sau imaginii sponsorului, contractul de mecenat este o liberalitate, care se încheie în formă autentică, prin care mecena transferă, fără obligație de contrapartidă direct sau indirectă, către orice persoană fizică care necesită un sprijin, bunuri materiale sau mijloace financiare, ca activitatea filantropică cu caracter umanitar pentru desfășurarea unor activități în domeniul cultural, artistic, medico-sanitar sau științific-cercetare funadamentala și aplicată.
Acordarea unei burse private se poate face printr-un contract de bursă privată, reglementat prin cele doar șase articole ale scurtei Legi nr. 376/2004 privind bursele private.
Contractul se încheie în formă scrisă și are ca obiect acordarea unui sprijin pentru studii, sub forma unei sume de bani lunare, unei persoane fizice care este elev, student, doctorand sau care urmează un program de pregătire postuniversitară într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din ţară sau din străinătate, cu mențiunea că un model de contract de bursă este prevăzut în Instrucțiunile de aplicare a Legii nr. 376/2004, aprobate prin Ordinul nr. 1.759/5.371/2004 al Ministerul Finanţelor Publice și Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Plata taxelor și a impozitelor către stat a fost și va rămâne mereu o obligație certă a tuturor contribuabililor. Diminuarea cuantumului acestora prin mijloacele legale mai sus menționate reprezintă de fapt și o oportunitate de a ne proteja și sprijini angajații, pe de o parte, și terțele persoane-beneficiare de sponsorizări, mecenate sau burse private, pe de altă parte. Codul fiscal răsplătește ”faptele bune” de natura cheltuielilor enumerate anterior prin încadrarea lor, în anumite limite maxime legale, la cheltuieli deductibile fiscal.
Monica Pop, notar public