Sâmbătă, 18 septembrie 2021, în Aula Carol I din cadrul Palatului Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, a avut loc o dezbatere organizată de Camera Notarilor Publici București pe marginea formelor legale de protecție a monumentelor istorice. Denumită simbolic ”Monumentele istorice între reglementare și dereglementare”, dezbaterea a dat glas frământărilor legate de lipsa sau defectuoasa reglementare în această materie. Și asta deoarece, alături de ceilalți membri responsabili ai societății, notarii publici își doresc să contribuie la ocrotirea valorilor noastre naționale.
Conștienți de importanța monumentele istorice, ce păstrează vie istoria națională, ne ancorează în trecut și îi ajută pe cei ce vin să o înțeleagă mai bine, suntem susținătorii oricăror și a tuturor măsurilor eficiente de protejare a acestora. Căci, așa cum s-a spus, istoria nu este altceva decât ”un pact între cei morți, cei vii şi cei nenăscuți încă” (Edmund Burke), un pact la a cărui respectare vrem să contribuim.
Un astfel de obiectiv nu poate fi privit însă singular, în afara misiunii generale a notarilor publici, aceea de a proteja circuitul civil și interesul tuturor părților căci ”notarul public are vocaţia de a proteja interesele cetățenilor, ale comunității din care face parte şi ale statului. Notarul public facilitează şi contribuie la crearea unui sistem de securitate juridică în stat, întărind legalitatea şi respectarea legii.” (art. 3 din Codul deontologic al notarilor publici).
Din acest motiv, Camera Notarilor Publici București a semnalat în repetate rânduri Ministerului Culturii numeroasele probleme de aplicabilitate a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. S-au împlinit, în iulie anul acesta, 20 de ani de la intrarea în vigoare a legii și, deși a suferit aproape 20 de intervenții, legea nu a ajuns la o formă care să protejeze cu adevărat interesele proprietarilor de monumente istorice, ale comunităților în care acestea se află sau ale statului român.
În acest context a fost inițiată și organizată dezbaterea ”Monumentele istorice – între reglementare și dereglementare” la care au fost invitați să participe reprezentanți ai Ministerului Culturii dar și importanți membri ai comunității. Ne-am îndreptat atenția în mod special spre cei implicați în proiecte dezvoltate în scopul protejării monumentelor istorice, așa cum este domnul Bogdan Alexandru Suditu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie, preocupat de vulnerabilitățile normative și instituționale ale Bucureștiului”1. Prezentarea domniei sale din cadrul dezbaterilor, o minunată lecție de istorie și un film trist al prezentului unora dintre monumente, ne-a făcut să ne gândim, o dată în plus, că suntem cu toții responsabili pentru modul în care protejăm aceste valori și le transmitem mai departe. Prin urmare, așa cum spunea și domnia sa, un astfel de demers ca cel din 18 septembrie, nu trebuie să rămână singular.
Am fost onorați că a răspuns pozitiv invitației noastre și domnul profesor universitar doctor Flavius Antoniu Baias care, timp de 12 ani, a condus una dintre marile noastre școli de drept, Facultatea de Drept din cadrul Universității București. Activitatea domniei sale reprezintă un reper pentru notarii publici în mod special pentru că ne-a oferit un Cod civil comentat și adnotat la scurt timp de la intrarea sa în vigoare, atunci când noi, notarii publici, am fost primii practicieni chemați să deslușească ”tainele” Noului Cod Civil. Prezența sa în cadrul dezbaterilor a fost extrem de valoroasă și pentru că domnia sa este unul dintre susținătorii măsurilor de protecție a monumentelor istorice, numărându-se printre cei 170 de semnatari ai scrisorii deschise adresată ministrului culturii în anul 2020, prin care aceștia își exprimau îngrijorarea cu privire la soarta monumentelor istorice.
Sperăm ca dezbaterile noastre să nu rămână fără ecou, ne dorim ca vocile noastre să convingă legiuitorul român că nu sancțiunile sunt cele ce asigură respectarea legii ci conștientizarea publicului cu privire la importanța normei, claritatea acesteia și, mai ales, publicitatea restricțiilor impuse prin lege.