Pentru a putea evalua dezvoltarea statelor membre ale UE pe tărâmul digitalizării Comisia Europeană a înființat în 2014 Indicele economiei și societății digitale (DESI), care este compus din patru categorii: conectivitate, resurse umane, integrarea tehnologiilor digitale și servicii publice digitale. Anual, Comisia publică rapoarte de țară care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală.
Sursa foto: Comisia Europeană
România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Deși România are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3.În ceea ce privește conectivitatea s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent.
Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.
România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate.
În ceea ce privește capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (56 % la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35 % au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58 %). Numai 10 % dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază. Deși s-a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,4 % față de o medie a UE de 4,3 %). Numărul întreprinderilor care oferă angajaților lor formare în domeniul TIC este foarte scăzut, situându-se la 6 % (media UE: 20 %). În schimb, România are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, care reprezintă 26 % din totalul specialiștilor în acest domeniu, și în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaș în rândul statelor membre ale UE, cu 6,3 % din totalul absolvenților.
România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33 % dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %. Deși 17 % dintre IMM-urile române profită de oportunitățile oferite de comerțul online, s-ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere (6 % comparativ cu media UE de 8 %). Doar 17 % dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32 %. Aproximativ 8 % dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparație cu media UE de 23 %), 13 % utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26 %) și numai 5 % dintre acestea analizează volume mari de date. În același timp, 31 % dintre întreprinderi utilizează inteligența artificială, cu mult peste media UE de 25 %. Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68 %, cu puțin peste media UE de 66 %.
Trebuie menționat faptul că acest indice trebuie pus în legătură cu obiectivele digitale pentru 2030 fixate de către Comisia Europeană, obiective ce gravitează în jurul unei „busole pentru dimensiunea digitală” a UE ce se articulează în jurul a patru puncte cardinale:
-
Competențe
Specialiști în TIC: 20 de milioane + convergență de gen
Competențe digitale de bază: minimum 80 % din populație
-
Infrastructuri digitale sigure și durabile
Conectivitate: gigabit pentru toți, 5G pretutindeni
Semiconductori de ultimă generație: dublarea cotei deținute de UE în producția mondială
Date – servicii edge și cloud: 10 000 de noduri de rețea cu un grad ridicat de siguranță și neutre din punct de vedere climatic
Informatică: primul calculator cu accelerație cuantică
-
Transformarea digitală a întreprinderilor
Adoptarea tehnologiei: 75 % din întreprinderile din UE utilizează cloud computing/IA/Big Data
Inovatori: creșterea întreprinderilor în curs de extindere și finanțare pentru dublarea numărului de întreprinderi „unicorni” în UE
Inovatori tardivi: peste 90 % din IMM-uri ating cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală
-
Digitalizarea serviciilor publice
Servicii publice-cheie: 100 % online
Servicii de e-sănătate: 100 % din cetățeni au acces la fișele medicale
Identitate digitală: folosirea ID-ului digital de către 80 % din cetățeni
Notar public, Octavian Rogojanu