Press "Enter" to skip to content

Bătălia pentru mintea ta
Iunie 2023

(The battle for your brain) În apărarea dreptului de a gândi liber în era neurotehnologiei de Nita A. Farahany

Noile tehnologii au împărțit lumea în două: a celor care susțin, fără rezerve, implementarea noilor tehnologii în cât mai multe domenii ale vieții noastre și lumea celor care resping ideea unei asemenea intervenții. Până la urmă, dilema nu mai este în acest moment despre avantajele sau dezavantajele acestor tehnologii; este mai degrabă una etică: este acceptabil ca umanitatea să îmbrățișeze noile tehnologii, pierzând un număr semnificativ din drepturile, libertățile și, de ce nu, din puterile sale?

Despre această dilemă scrie Nita Farahany, în cartea sa. Nita Farahany este profesor de drept și filosofie în cadrul Universității Duke, cunoscută pentru cercetarea aprofundată și susținerea abordării etice în reglementarea neuroștiinței și tehnologiei. În afară de diploma sa în drept, Farahany a obținut diplome de licență în biologie și filosofie la Universitatea Dartmouth și un doctorat în filosofie. A fost membră a Comisiei Președintelui SUA pentru Bioetica și a Consiliului Consultativ pentru Neuroetică al Administrației pentru Cercetare și Tehnologie Avansată a Departamentului de Apărare al SUA.

Nita Farahany scrie despre avantajele incontestabile ale neurotehnologiei, dispozitivele personale pe care le poartă un număr mare de oameni permițând utilizatorilor să verifice în permanență funcțiile corpului lor. Rezultatele acestora sunt remarcabile: un simplu dispozitiv portabil ce măsoară impulsurile electrice din creier (EEG) poate atenționa persoanele bolnave de epilepsie cu privire la o nouă criză și celor ce suferă de tetraplegie să scrie la computer folosindu-și propriile gânduri. Chiar autoarea descrie cum s-a vindecat de migrene severe cu un astfel de dispozitiv. Depresia este și ea o boală ce poate fi controlată cu astfel de tehnologie. În cazul unei persoane ce suferea de depresie, medicii au identificat zonele din creier ce deveneau active atunci când bolnavul trăia episoade severe de depresie. Implementând un mic dispozitiv ce transmitea semnale creierului, simptomele depresiei au fost total înlăturate, fără ca pacienta să fie nevoită să suporte efectele secundare ale tratamentelor cu medicamente.

Pe de altă parte, numărul foarte mare al utilizatorilor care folosesc astfel de dispozitive fără ca starea de sănătate să le-o impună, este îngrijorător: în anul 2020, 1 din 5 americani folosea un astfel de dispozitiv. Mai mult de trei sute de mii de aplicații mobile pot măsura indicii sănătății umane. La nivel global, piața neurotehnologiei crește cu o rata de 12 procente anual și este așteptată să atingă o valoare de 21 de miliarde de dolari în anul 2026. Interesele financiare pentru dezvoltarea acestei piețe sunt evidente la o asemenea rată de creștere. Iar posibilitatea de a controla modul în care sunt folosite devine din ce în ce mai mică.

Companiile din industria neurotehnologiei promovează deja dispozitive care detectează starea de oboseală la șoferi și previne adormirea acestora la volan. În Asia, astfel de dispozitive sunt deja folosite pentru conducătorii trenurilor de mare viteză ceea ce este, desigur, lăudabil având în vedere riscurile asociate unei neatenții din partea unei astfel de persoane.

Noile tehnologii colectează date pentru a verifica starea noastră și a ne ajuta să devenim mai rapizi, mai eficienți, mai sănătoși, mai puțin stresați. În China angajații companiilor de stat pot fi trimiși acasă pe baza datelor colectate dacă nu sunt suficient de concentrați într-o zi de muncă.

Tot neurotehnologia însă poate atinge zone mai sensibile. Ne poate ajuta să stabilim dacă suntem predispuși să fim conservatori sau liberali, dacă insomniile noastre sunt atât de grave pe cât credem sau dacă suntem îndrăgostiți sau doar atrași sexual de cineva. Informațiile pe care le primim sunt atât de interesante încât ajungem să ne dorim să împărtășim toate aceste informații tehnologiei care continuă să colecteze informații despre noi.

De câțiva ani deja, marile companii în domeniul tehnologiei explorează chiar posibilitatea de a ne permite să controlăm computerele cu ajutorul minții. Nita Farahanyne vorbește în cartea sa despre prezentarea făcută de unul dintre cofondatorii unui start-up, CTRL-labs, care făcuse pași semnificativi în această direcție în 2018. În august 2022, Facebook anunța1 achiziția acestui star-up cu 1 miliard de dolari. Snap (compania ce deține aplicația Snapchat) a achiziționat compania NextMind, cunoscută pentru echipamentul său ce utilizează semnalele EEG (Electrocefalografie) pentru a controla diferite aplicații sau dispozitive. Snap plănuiește să integreze această tehnologie astfel încât să poți apăsa un buton fără a interacționa cu dispozitivul, doar concentrându-te asupra lui.

Datele colectate de noile tehnologii nu sunt, desigur, gândurile și sentimentele noastre. Dar echipamentele dotate cu inteligență artificială sunt din ce în ce mai sofisticate și tot mai bune în a traduce activitatea cerebrală în ceea ce simțim, ne imaginăm sau gândim, așa cum ne avertizează autoarea.

Până nu de mult, creierele erau o fortăreață sigură pentru gândurile noastre. Puteam gândi că un discurs este plictisitor în timp ce zâmbeam celui ce îl susține, că haina prietenei noastre e caraghioasă fără ca aceasta să afle vreodată lucrul acesta, să ne gândim că ne-ar plăcea să ne schimbăm religia sau orientarea sexuală, lucruri pe care nu le-am rosti niciodată.

Permițând însă accesul tehnologiei la creierele noastre, bucurându-ne de avantajele ei, pierdem libertatea de a gândi ceea ce dorim. Iar atunci când autoritățile vor avea acces la ceea ce gândim, ne putem trezi chiar trași la răspundere pentru o faptă pe care doar am gândit-o.

Cartea este, în opinia mea, un semnal de alarmă cu privire la riscurile asociate utilizării noilor tehnologii. Din păcate, experiența rețelelor sociale în care mulți dintre oameni și-au predat, fără vreo cerere, informații personale, unele dintre ele extrem de delicate, este însă dovada clară a direcției spre care ne îndreptăm.

Claudiu Prăjanu, notar public


1 Facebook acquires CTRL-Labs, a startup working on neural interface platform | Tech News (hindustantimes.com)