Călătorie cu „Maşina Timpului”
Iunie 2023

„10 milioane de fotografii noi sunt distribuite în fiecare oră pe Facebook; 400 de milioane de tweet-uri sunt trimise în fiecare zi. Am intrat în era datelor mari, astfel încât vieţile noastre şi lumea noastră sunt acum documentate în timp real. Big data cu siguranţă ne va transforma viaţa, modul în care lucrăm şi poate şi modul în care gândim. Big data ne poate ajuta să ne anticipăm viitorul, dar, pentru aceasta, există o problemă: big data pe care le avem, sunt în esenţă doar big data ale prezentului nostru şi nu ne putem anticipa viitorul fără cunoaşterea trecutului nostru”.

Frédéric Kaplan (École Polytechnique Fédérale de Lausanne)

Aplicaţia Google Maps a devenit astăzi un lucru obişnuit, un instrument care ne ghidează în spaţiu ori de câte ori dorim să ajungem la o destinaţie sau doar vrem să vizităm virtual un anume loc. Acestui program îi lipseşte însă un parametru important – TIMPUL. Deşi, ne putem informa în legătură cu vechimea imaginilor sau data actualizării lor, încă nu este posibil să-l încorporăm cu adevărat în experienţele noastre pe zeul Cronos. Altfel spus, ne este imposibil să călătorim pe o hartă a Trecutului în acelaşi mod în care hoinărim virtual printr-un oraş actual cu ajutorul Google Maps. Dar cum ar fi oare dacă ar exista o aplicaţie care să ţină cont şi de Timp? Un Google Maps al Trecutului şi, de ce nu, un Facebook al epocilor apuse, o aplicaţie informatică potrivită atât pentru cercetări ştiinţifice riguroase, dar şi pentru relaxare. Cum ar fi dacă ar exista o Maşină a Timpului?

Aţi dori să vedeţi cum arăta strada dumneavoastră acum 500 de ani? V-aţi gândit vreodată cât de interesant ar fi să aflaţi, prin doar câteva click-uri, cine locuia în casa dvs., acum o sută de ani? Cine a proiectat-o, ce a fost înainte acolo? Care au fost tranzacţiile referitoare la ea şi ce notari le-au autentificat? Cum arăta planul şcolii pe care aţi urmat-o sau al spitalului în care v-aţi născut? Dacă vă întrebaţi cum s-ar putea realiza toate aceasta, răspunsul este simplu – Time Machine, subiectul nostru din acest număr. Un simulator în care documentele¹, registrele, revistele, ziarele, jurnalele personale, planurile şi hărţile şi alte tipuri de mărturii păstrate în arhive, biblioteci sau muzee, prin intermediul tehnologiilor avansate de digitizare şi al algoritmilor inteligenţi (Inteligenţă Artificială – AI), vor rescrie trecutul, atât spaţial, cât şi temporal.

După ce într-un TED Talk din 2013 cu titlul How to build a Time Machine², cu peste 1 milion de vizualizări, Frederic Kaplan prezenta o primă versiune a Venice Time Machine, cercetători din întreaga lume şi-au unit forţele într-unul dintre cele mai ambiţioase proiecte iniţiate vreodată – o maşină a timpului europeană, o oportunitate unică de a duce moştenirea culturală a Europei în viitor.

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: https://www.timemachine.eu/.

 

Time Machine Organization este o acţiune de cercetare la scară largă (LRSI) în curs de desfăşurare, construită în jurul viziunii de a dezvolta Big Data of the Past – un sistem digital de informaţii care cartografiază evoluţia socială, culturală şi geografică a Europei. Prin tehnologii digitale de ultimă generaţie, programul îşi propune să radiografieze şi să expună 2.000 de ani de istorie europeană, transformând kilometri de arhive, colecţii din muzee şi biblioteci într-o infrastructură digitală absolut necesară generaţiilor Z şi, mai nou, Alpha (tinerii viitorului), cu un impact uriaş atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile următoare.

Ambiţiosul proiect ţinteşte ca, prin simulări istorice bazate pe date, trecutul de facto să fie la fel de uşor accesibil ca prezentul. Inovatoarele motoare de căutare, în joncţiune cu interfeţele de realitate imersivă şi augmentată, fac posibilă generarea a ceea ce s-ar putea numi„capsule ale timpului”, instrumente care ne vor ajuta să navigăm fără dificultăţi în lumea de acum 2 milenii. Mii de călători în timp sunt deja pregătiţi să se angajeze în proiect, pentru a introduce datele, a concepe algoritmi şi, în cele din urmă, a scrie o istorie comună a Europei. Această infrastructură de digitizare îi va permite bătrânului continent să-şi transforme lunga istorie, luând în considerare multilingvismul şi interculturalismul caracteristic, într-o resursă socială şi economică vie, o abordare care s-ar putea constitui ulterior într-un model aplicabil şi în alte regiuni ale lumii.

Împingând frontierele cercetării ştiinţifice uneori până dincolo de puterea de percepţie a oamenilor, Time Machine înregistrează un impact puternic asupra sectoarelor cheie ale economiei europene: software-ul TIC, aplicaţii, în special cele de Realitate Augmentată/ Virtuală (AR/VR), industrii creative şi turism. Mai mult, va oferi noi perspective în planificarea urbană, managementul localităţilor şi dezvoltarea lor inteligentă şi, de ce nu, instrumente noi pentru a studia circuitul juridic civil.

Începuturile Time Machine

Cu sprijinul Fundaţiei Lombardi, în 2012, École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) şi Universitatea Ca’Foscari lansau un program denumit Venice Time Machine (http://vtm.epfl.ch), al cărui scop era să documenteze digital un model spaţio-temporal al oraşului Veneţia, cu aspecte urbane şi arhitecturale, fluxuri juridice, comerciale şi culturale, date demografice pe o perioadă de peste 1.000 de ani. Proiectul a presupus colaborări cu principalele instituţii de patrimoniu documentar din Veneţia: Arhivele de Stat, Biblioteca Marciana, Institutul Veneţian, Fundaţia Giorgio Cini. Astfel, începând cu 2015, milioane de documente, fotografii, planuri, hărţi şi pagini de registre au fost scanate pentru a transforma moştenirea Veneţiei în Big Data of the Past. S-a dovedit însă că era nevoie de mult mai mult.

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: https://www.timemachine.eu/.

 

Astfel, pentru a extrage conţinutul textual şi iconografic din documente şi pentru a face datele accesibile printr-un motor de căutare, mărturiile digitalizate au fost analizate folosind metode de inteligenţă artificială de tip deep-learning dezvoltate la Laboratorul de Ştiinţe Umaniste Digitale al EPFL. Aceşti algoritmi găsesc tipare recurente în documentaţia scrisă, inclusiv de mână, hărţi, dar şi picturi şi partituri muzicale reţinând informaţii despre oameni, locuri şi opere de artă, creând o reţea uriaşă de date interconectate.

 

 

 

 

 

 

Sursa: István Kenyeres (Budapest City Archives), Budapest Time Machine 2.0 (prezentare în cadrul Conferinţei ICARUS #30, Maastricht-Sittard, 2023).

 

Asamblată, această masă de informaţii a făcut posibilă reconstruirea unor segmente mari din trecutul oraşului.

 

Sursa: https://www.timemachine.eu/.

 

Procesul de creare a big data of the past, cu cele trei etape ale procesului: materialul digital (A), extensie prin digitizare şi procesare surse/metadata (B), rezultatul final: extensie prin simulare.

În următorii ani, dincolo de partenerii fondatori italieni şi elveţieni, Venice Time Machine se va baza pe un consorţiu european extins, regrupând cercetători de la Universitatea Oxford, Universitatea din Amsterdam, Universitatea Paris-I-Pantheon-Sorbonne, École Normale Supérieure de Lyon, IRCAM-Centre Pompidou şi Universitatea din Varşovia. În consiliul de conducere au fost incluşi cercetători de la universităţile Princeton, Stanford, Columbia şi Londra. Trei sute de cercetători şi studenţi din diferite discipline (istorie, inginerie, informatică, arhitectură şi istoria artelor) au fost cooptaţi în acest efort care a devenit un pionierat al noului domeniu de cercetare al ştiinţelor umaniste – Digital Humanities. Astăzi, o şcoală doctorală dedicată este organizată în fiecare an la Veneţia şi mai multe cursuri de licenţă şi master folosesc deja datele produse în cadrul proiectului.

O nouă etapă sau cum să profităm de experienţa veneţiană

În nici patru ani, proiectul s-a extins progresiv la scară europeană, incluzând peste 500 de instituţii şi 20 de oraşe care şi-au construit propriile Time Machine. Aclamat de cercetători şi pasionaţi de trecut, în anul 2016, consorţiul constituit primeşte finanţare din partea Comisiei Europene în cadrul programului Horizon 2020 Future and Emerging Tehnologies Flagships, pentru a crea o „maşină a timpului” regională.

Scopul primar al acestei iniţiative era acela de a dezvolta la scară largă o infrastructură care să permită cartografierea evoluţiei geografice şi istorice a Europei de-a lungul unei lungi perioade de timp, prin transformarea a kilometri de fonduri arhivistice, bogate colecţii muzeale şi informaţii geo-istorice complementare într-un sistem funcţional digital de date. Acest deziderat este realizabil numai în condiţiile în care se formează o alianţă puternică între cele două componente necesare: ştiinţă şi tehnologie. Proiectul reprezintă o adevărată cotitură în ceea ce priveşte realitatea virtuală. Crearea infrastructurii de digitizare masivă este organic legată de tehnologia 4D şi de citire inteligentă pentru a produce o simulare la scară largă a epocilor trecute ale Europei.

Pentru un continent atât de bogat şi divers, din punct de vedere cultural, precum Europa, garanţia că bunurile culturale valoroase sunt disponibile pentru generaţiile viitoare reprezintă un obiectiv major de politică publică. Fie că este o pictură nepreţuită, o ruină a unui castru roman sau o capodoperă audiovizuală din secolul XX, moştenirea noastră culturală poate fi deteriorată uneori temporar sau permanent iar în cel mai rău scenariu, chiar distrusă. Numeroasele ameninţări naturale sau umane la adresa moştenirii culturale variază de la poluare şi inundaţii, până la vandalism şi conservare necorespunzătoare. Instituţiile Uniunii Europene au înţeles că digitalizarea patrimoniului cultural este importantă pentru protecţia, conservarea, restaurarea, cercetarea, diseminarea şi promovarea bunurilor culturale provenite de la toate tipurile de instituţii culturale, numite şi ale memoriei (muzee, galerii, biblioteci şi arhive). De la tehnologia 3D la inteligenţa artificială şi realitatea virtuală/ augmentată, posibilităţile deschise de progresele tot mai mari ale tehnologiilor digitale sunt impresionante şi în continuă creştere. Toate acestea sunt folosite nu numai pentru a asigura conservarea, ci şi pentru a capta imaginaţia tinerilor europeni nativi digitali, inspirând admiraţia şi aprecierea pentru vastele comori culturale europene.

Într-o primă etapă, Time Machine a fost ales³ printre cele 17 proiecte (din 33 înscrise în competiţie) finanţate de Comisia Europeană cu 45 de milioane euro, pentru a ajuta la conservarea preţioasei moşteniri culturale europene, aflându-se în competiţie strânsă cu proiecte inovatoare din lumea medicală (medicina bionică) sau astronautică. Ulterior, s-a regăsit pe lista scurtă a celor 6 iniţiative finanţate cu câte 1 milion de euro. Sistarea programului de finanţare a făcut incertă soarta ambiţioasei maşini a timpului iar pentru a promova ideea şi a asigura sustenabilitatea acesteia, prin colaborare continuă şi proiecte dedicate în programele de finanţare ale CE, cum ar fi Horizon Europe, a luat naştere Time Machine Organization (TMO). Azi, TMO reprezintă o reţea cu peste 14.000 de instituţii înrolate şi peste 100.000 de profesionişti, de la experţi în ştiinţă şi tehnologie, academicieni, istorici, oameni de ştiinţă, umanişti, experţi în muzee şi biblioteci, arhivişti, cetăţeni de ştiinţă, genealogi, până la voluntari entuziaşti, care îşi propune să proiecteze şi să implementeze noi tehnologii avansate de digitizare şi inteligenţă artificială pentru a exploata vastul patrimoniu cultural al Europei, oferind acces echitabil şi gratuit la informaţiile care vor sprijini viitorul ştiinţific şi evoluţiile tehnologice din Europa.

Toată dezvoltarea tehnologică a Time Machine este de tip open source, în concordanţă cu noţiunea de patrimoniu comun şi de rentabilitate pentru alte instituţii, prin folosirea de metodologii comune şi încurajarea creării de start-up-uri şi servicii bazate pe abordări şi standarde similare. Platforma actuală foloseşte tehnologia International Image Interoperability Framework (IIIF) pentru a construi un motor 4D (cele trei dimensiuni tradiţionale la care se alătură cea de-a patra, timpul) care „reconstruiesc” oraşele din trecut. Din acest punct lucrurile o pornesc pe căi greu de înţeles pentru oamenii obişnuiţi, realizările bazându-se pe „eforturile” inteligenţei artificiale care deblochează tehnologii de sprijin cheie pentru aşa-numitele „Lumi oglindă”, altfel spus, gemeni digitali ai oraşelor noastre, pe care pot fi ataşate informaţii citibile de maşină. Ceea ce reprezintă un mare atu este faptul că aceste lumi paralele vor fi accesibile inclusiv pe un banal telefon mobil sau, la un nivel mai sofisticat, prin interfeţe specifice Realităţii Augmentate.

Provocările tehnologice pentru atingerea acestui obiectiv nu sunt nici puţine şi nici lipsite de anvergură, ideea în sine presupune o complexitate şi amploare nevăzute până în prezent (aşa se explică şi succesul de care s-a bucurat în competiţia pentru finanţare cu domenii care au fost considerate mereu prioritare: medicină, astronomie ş.a.). Pentru a obţine datele necesare unei astfel de reconstrucţii, Time Machine trebuie să identifice şi să dezvolte tehnologii pentru o infrastructură de scanare capabilă să digitalizeze cantităţi masive de documente fragile din patrimoniul european care s-ar constitui ca cea mai mare bază de date creată vreodată pentru documentele de arhivă ale bătrânului continent.

Astăzi, cine este interesat poate călători cu „maşina timpului” nu doar în Veneţia (Venice Time Machine), dar şi în Budapesta, Amsterdam, Antwerp, Ierusalim, Limburg, Lower Austrian, Napoli, Nürnberg, Paris, Regensburg, Sion, lista destinaţiilor de călătorie virtuală fiind în continuă creştere.

Un model de Time Machine lângă noi. Budapest Time Machine sau cum vecinii noştri au transformat arhivele în Big Data – https://www.hungaricana.hu/hu/budapest-idogep/

Totul a început în 2017 cu finanţare din Fondul Cultural Naţional şi din partea Camerei Notarilor Publici Maghiare, un proiect ambiţios al Arhivelor Budapesta şi al Bibliotecii Szabó Ervin. Susţinut de Universitatea Central Europeană din Budapesta, precum şi de alte instituţii academice şi culturale din Ungaria, Time Machine Budapesta îşi propunea să creeze o hartă digitală a oraşului Budapesta cu informaţii despre arhitectură, societate, infrastructură, economie şi cultură, o resursă accesibilă şi uşor de utilizat pentru cercetători şi orice altă persoană interesată de istoria şi evoluţia oraşului Budapesta. Pentru a crea o imagine completă a evoluţiei oraşului, s-a impus colectarea şi digitalizarea unei cantităţi impresionante de informaţii (hărţi, documente şi fotografii vechi), precum şi dezvoltarea unor algoritmi de inteligenţă artificială pentru a analiza şi interpreta aceste date. O abordare interdisciplinară, la care s-au angajat să participe istorici, arhitecţi, ingineri, cercetători din domeniul ştiinţelor sociale şi specialişti în tehnologie pentru a colecta, analiza şi sintetiza datele istorice.

Aşa cum arătam anterior, toţi „sateliţii” Time Machine urmează metodologia stabilită de „nava-mamă” TMO: conectarea datelor temporale cu cele spaţiale şi simularea rezultatelor obţinute. TMO Budapesta, funcţionabilă astăzi şi datorită sprijinului financiar al Camerei Notarilor Publici Maghiare, reprezintă o platformă care redă, în patru perioade diferite (1837, 1872, 1908, 1937), structura unei capitalei din Ungaria, mergând până la individualizarea imobilelor (date complete privind strada, numărul casei) şi completând cu informaţii documentare aferente (persoane care au locuit respectivul imobil, planuri, imagini etc.). Este important de subliniat că ungurii nu au prevăzut pentru acest proiect activităţi de scanare, fiind exploatat materialul deja existent în Hungaricana⁴, la care s-au conectat date topografice şi referinţele geografice. Au fost folosite astfel schiţe de arhitectură, registre agricole, hărţi şi planuri, acte notariale, testamente, acte de moştenire, acte juridice (cauze penale şi civile), minute ale Primăriei Buda şi Pesta, registre ale închisorilor şi, bineînţeles, o bază de date topografice contemporane.

Iniţiativa a fost un succes. Astăzi, harta digitală permite simulări 3D ale oraşului în diferite perioade istorice şi oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra schimbărilor majore care au avut loc în capitala maghiară de-a lungul timpului, precum şi asupra modului în care s-au dezvoltat diferitele cartiere şi zone ale oraşului. Nu este doar o interfaţă online în care hărţile digitizate şi sincronizate (geo-referenţiate) ale Budapestei sunt disponibile pe baza coordonatelor GPS – deşi, numai aceasta în sine poate fi un adevărat „răsfăţ” pentru publicul interesat de trecutul oraşului, ci este mai mult decât atât: pe hartă, se pot „răsfoi” şi consulta documente istorice legate de clădiri. De la dosare de carte funciară şi acte notariale (în cantitate considerabilă) care dezvăluie nu doar tranzacţiile juridice şi administrative ale vremii, ci o multitudine de informaţii complementare, la fotografii de arhivă, cărţi poştale, planuri şi schiţe ale clădirilor, istoria oraşului se dezvăluie dintr-o perspectivă personală şi familială. Prin digitalizarea actelor notariale şi de stare civilă, cei interesaţi au posibilitatea să-şi urmărească genealogia şi să-şi afle rădăcinile în oraş, preocupări care au înregistrat la nivel global un progres remarcabil mai ales în ultimele decenii, acest fapt datorându-se şi apariţiei noilor tehnologii digitale.

Navigare/ structură/ design web:

Budapest Time Machine este accesibilă din acel unic punct de intrare reprezentat de portalul Hungaricana, ocupând una din cele 6 secţiuni ale acestuia. Firma Arcanum Database Ltd (deja consacrată în domeniu, prin participarea la numeroase alte proiecte) a digitalizat anterior bogatul material arhivistic referitor la Budapesta, iar reconstrucţiile 3D ale clădirilor au intrat în sarcina studenţilor din cadrul Facultăţii de Arhitectură Ybl Miklós a Universităţii Óbuda.

În portalul Budapest Time Machine/ Maps cele patru secţiuni temporale reflectă transformarea structurii oraşului prin intermediul hărţilor vectorizate şi digitalizate la cele mai înalte standarde. Toate hărţile utilizate conţin instrumente GIS şi sunt geo-referenţiate. Acestea pot fi sincronizate cu serviciile de hărţi online (Google Maps, Google Earth, Open Street Map), utilizatorul având la dispoziţie o serie de opţiuni care îi permit navigarea prin epoci diferite cu uşurinţă, cu doar un singur click. Mai mult, prin accesare unei funcţii („glisorul”), vechea hartă devine „transparentă”, fiind posibilă astfel comparaţia cu poziţia/ harta contemporană.

1837-1908

 

1916-1937

La o simplă interogare, motorul de căutare investighează simultan toate cele patru hărţi⁵, iar rezultatul indică pe ce hartă anume se află rezultatul şi îl expune (fie că este vorba despre un vector stradal sau conturul unei clădiri). O varietate largă de informaţii pot fi regăsite: proprietari, nume de străzi, şcoli sau spitale. În plus, în cazul unei străzi care a existat cu un secol sau două în urmă dar astăzi nu mai este, „maşina timpului” ne conduce şi ne indică locaţia acesteia pe o hartă contemporană, mai exact, „urma” ei. În aceeaşi manieră funcţionează şi în cazul instituţiilor, clădirilor, dar şi pentru elemente de nivel mai extins (cartiere sau regiuni). Hărţile vectorizate pot fi intercalate. Cel mai mare avantaj al acestui lucru – pe lângă efectul spectaculozităţii – este acela că schimbările, fie ale întregului oraş, fie ale unor părţi individuale, pot fi percepute vizual şi înţelese astfel mai bine, fiind posibilă compararea lor în epoci diferite. Pe scurt, este la îndemâna oricui astăzi să identifice pe o hartă modernă unde a locuit o persoană, unde a avut loc un eveniment important, care este numele străzii sau numărul casei unei vechi localizări istorice.

Portalul Budapest Time Machine oferă acces la sursele legate de imobile. Documentele de arhivă, inclusiv dosarele de carte funciară şi actele notariale, fotografiile, cărţile poştale sunt legate de numerele topografice şi pot fi accesate prin hyperlink-uri. Pe hartă dacă se dă click pe numărul lotului, semnalat pe teren, se deschide o fereastră cu descrierea topografică istorică a terenului şi apar fotografii legate de zonă, completate de link-uri către surse de arhivă. Pe pagină sunt disponibile şi fotografii aeriene ale Budapestei din anul 1944. În aprilie 1944, Forţele Aeriene Regale Maghiare, după câteva zile de la primele bombardamente majore ale forţelor aliate, au realizat fotografii ale cartierelor bombardate din Budapesta de la altitudini joase. Negativele, însumând aproximativ 550 de fotografii aeriene, au devenit disponibile prin eforturi susţinute de scanareale firmelor Arcanum şi Fortepan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: Hungaricana Sursa: https://www.timemachine.eu/ltms/budapest/

 

Baza de date a actelor notariale, una din resursele informaţionale principale (combustibilul) care alimentează „maşina timpului” (aproape un milion de documente, care privesc aproximativ un milion şi jumătate de clienţi), conţine arhive notariale create de notarii publici şi de stat din Budapesta, acoperind ca areal de timp perioada de la înfiinţarea instituţiei notariale – 1875, până în 1956. Întocmai ca astăzi, actele notariale au consemnat de-a lungul timpului diverse tranzacţii de drept civil: vânzări, dote, donaţii, cesiuni, moşteniri, contracte de căsătorie, adopţii, testamente etc., procese care implică notarea unor informaţii extrem de valoroase, în special despre viaţa oamenilor. Pentru a vizualiza contextul unei informaţii, majoritatea metadatelor (numele notarului, tipul actului, informaţii despre părţile din act etc.) au ataşate materiale digitizate, accesibile online pentru publicul larg. În multe cazuri, este posibilă identificarea şi investigarea unei serii întregi de tranzacţii juridice ale unor familii şi persoane, reconstituind astfel destinul acestora.

O altă resursă documentară care alimentează „maşina timpului Budapesta”, care are un statut aparte prin simplul fapt că până în 2015 era considerată o arhivă pierdută, o reprezintă Recensământul realizat în capitala Ungariei în iunie 1944, al cărui scop era, primul rând, stabilirea statutului de evreu şi neevreu al populaţiei. Până recent s-a considerat că fişele de informaţii nu au supravieţuit asediului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial asupra Departamentului de locuinţe a Budapestei însă, în septembrie 2017, în timpul renovării unui imobil, într-un perete ce urma a fi demolat, au fost găsite peste 7000 de pagini din respectivul recensământ, care oferă astăzi date importante privind adresele imobilelor, modul de amplasare, componenţa membrilor familiei şi numele persoanelor care locuiau la fiecare număr ş.a.

Dacă ar fi să rezumăm procesul de vizualizare hartă, schema ar fi următoarea:

hartă actuală (A) hartă satelit actuală (B) hartă istorică (1872) (C)aceeaşi hartă 3D, vectorizată (D).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

István Kenyeres (Budapest City Archives), Budapest Time Machine 2.0 (prezentare în cadrul Conferinţei ICARUS #30, Maastricht-Sittard, 2023).

Pentru a atinge obiectivele de performanţă ale proiectului, în special reconstrucţia virtuală (3D) a imobilelor, multe dintre ele pierdute astăzi, se urmăreşte, aşadar, triangularea unei diversităţi de informaţii. Exemplificând, în cazul unui imobil⁶ (Figura 1) se interconectează iniţial informaţiile legate de acesta din bazele de date existente cu date topografice actuale pentru fixarea poziţiei (Figura 2) iar ulterior cu surse de arhivă (Figura 3) pentru completarea poveştii pe care acea clădire o spune, în special documente de carte funciară (Figura 4), planuri arhitecturale (Figura 5) şi, nu în ultimul rând, acte notariale (Figura 6). Pentru reconstrucţie, în etapa de finisare, vine în ajutor arhiva fotografică (Figura 7), care dă tuşa finală în ceea ce priveşte detaliile caracteristicilor exterioare.

 

 

 

 

Cu ajutorul tehnologiei, valorificând informaţiile menţionate anterior, rezultatul obţinut este acesta:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În speranţa că v-a încântat călătoria aceasta, promitem să revenim în numerele viitoare cu alte exemple ale unor astfel de itinerarii care dezvăluie necunoscutele trecutului, invitându-vă la bordul maşinii timpului. Biletul e gratis!

Cosmin Mihailovici, Directorul Direcției Arhivă