În prezent, valoarea totală a pieței cripto-activelor este estimată la aproximativ 1,6 trilioane de dolari, dintre care bitcoin reprezintă peste 800 de miliarde de dolari. Cu toate că discutăm în continuare despre o volatilitate crescută în ceea ce privește prețul cripto-activelor și volumul de tranzacționare, devine tot mai evident faptul că tehnologia blockchain2 continuă să se bucure de o adopție accelerată alături de aplicațiile3 care operează prin intermediul acesteia.
În acest context, se pune problema implicațiilor pe care le are/le-ar putea avea utilizarea monedelor și a altor cripto-active în activitatea notarială. Fără a analiza în mod exhaustiv avantajele și riscurile utilizării monedelor virtuale și a altor cripto-active, apreciem ca fiind necesar să punctăm asupra câtorva chestiuni.
I. AVANTAJELE ADOPTĂRII TEHNOLOGIEI BLOCKCHAIN ÎN ACTIVITATEA NOTARIALĂ
Inclusiv în momentul de față există posibilitatea de a utiliza instrumente de plată fără numerar (e.g. carduri de debit) ce permit unei persoane să achiziționeze bunuri sau servicii folosind unități valorice dintr-o anumită monedă virtuală, comerciantul sau prestatorul de servicii primind în schimb echivalentul în monedă fiduciară.4 Acest lucru este posibil prin interpunerea unui procesator de plăți între cele două părți contractante, acesta făcând instant conversia între moneda virtuală și moneda fiduciară.
De asemenea, în cauza Hedqvist (C-264/14), CJUE a statuat în sensul că bitcoin este o monedă virtuală folosită ca mijloc de plată (n.n. în realitate, un veritabil mijloc de schimb).5 În acest context, este necesar să acceptăm faptul că adopția continuă a tehnologiei blockchain se va transpune implicit într-o utilizare tot mai frecventă a monedelor virtuale în contractele de schimb. Astfel, adoptarea tehnologiei blockchain în activitatea notarială ar putea avea ca rezultat, printre altele,6 extinderea semnificativă a portofoliului de clienți.
II. ÎNȚELEGEREA UNOR CHESTIUNI DE ORDIN TEHNIC ȘI JURIDIC
Evitând o analiză exhaustivă cu privire la chestiuni de ordin tehnic și juridic,7 dorim totuși să evidențiem următoarele:
1. Distincția dintre moneda virtuală și moneda electronică. De lege lata, dincolo de faptul că moneda electronică reprezintă un mijloc de plată general acceptat pentru achiziționarea de bunuri sau servicii, acestea pot fi emise doar de către entități juridice autorizate – emitenți de monedă electronică.8 Va prezenta însă o relevanță deosebită intrarea în vigoare a regulamentului MiCA, acesta făcând trimitere inclusiv la conceptul de token de monedă electronică ce va îngloba moneda virtuală non-volatilă sau stabilă (e.g. USDT, USDC etc.).9 Precizarea este relevantă deoarece tokenurile de monedă electronică vor fi asimilate monedei electronice.10
2. Natura juridică a tokenului este importantă. În primul rând, fie că discutăm despre monede virtuale sau alte cripto-active, discutăm despre un token11 care operează la nivel de blockchain. Deosebit de relevantă este însă natura juridică a tokenului – calificarea acestuia ca fiind monedă virtuală, token raportat la active, token de monedă electronică, token utilitar sau alt cripto-activ putând avea implicații majore în plan juridic – a se vedea în acest sens infra, pct. III. Nu în ultimul rând, calificarea unui token ca fiind instrument financiar va schimba cu totul regimul juridic aplicabil.12
3. Monedele virtuale, cripto-activele sau contractele inteligente sunt asociate unei adrese publice. Adresa publică la nivel de blockchain este echivalentul contului IBAN și este formată dintr-un șir lung de caractere alfanumerice. Este important de reținut că fiecare blockchain poate avea adrese publice cu un format specific – e.g. în cazul Bitcoin o adresă publică poate începe cu cifra „1” sau „3” ori cu caracterele alfanumerice „bc1”, în vreme ce în cazul Ethereum o adresă publică începe adesea cu caracterele alfanumerice „0x”.
Cunoscând adresa publică se pot verifica diverse informații la nivel de blockchain, precum soldul disponibil, tranzacțiile efectuate etc. Aceste informații pot să fie deosebit de relevante inclusiv din perspectiva dreptului succesoral, în măsura în care se invocă faptul că o anumită adresă publică este asociată defunctului. Astfel, prin analiza adresei publice la nivel de blockchain pot fi identificate active care altfel nu ar fi fost avute în vedere.
4. Monedele virtuale sau alte cripto-active nu sunt stocate în portofele digitale.13 Există o confuzie generalizată cu privire la faptul că tokenurile, fie acestea monede virtuale sau alte cripto-active, pot fi stocate într-un portofel digital în custodie14 sau non-custodial.15 În realitate, monedele virtuale sau alte cripto-active16 sunt stocate în mod exclusiv la nivel de blockchain, discutând despre seturi de date informatice asociate acestora și care sunt introduse în blocurile de date create în registrul public descentralizat.
De asemenea, pe o platformă de schimb centralizată nu sunt stocate monede virtuale sau alte cripto-active. Creditarea contului client nu echivalează cu stocarea monedelor virtuale ori a altor cripto-active de către furnizorul serviciului de schimb. Deși poate părea contraintuitiv, în realitate creditarea contului client nu reflectă decât întinderea dreptului de creanță pe care utilizatorul o are în raport cu furnizorul serviciului de schimb.
5. Nu toate tranzacțiile cu monedă virtuală sunt înregistrate la nivel de blockchain. În măsura în care discutăm despre un blockchain transparent (e.g. Bitcoin, Ethereum, MultiversX etc.), tranzacțiile cu monedă virtuală pot fi identificate la nivel de blockchain folosind o aplicație denumită blockchain explorer.17 Tocmai de aceea, recomandarea este ca în orice contract de schimb să se indice ambele adrese publice implicate în tranzacție și codul unic de identificare al tranzacției. Procedând de o asemenea manieră, se poate verifica în orice moment în timp în ce măsură tranzacția a fost efectuată și confirmată la nivel de blockchain.
Cu toate acestea, dacă o persoană efectuează tranzacții folosind un cont client pe o platformă de schimb centralizată, este posibil să discutăm inclusiv despre o tranzacție internă (în eng., off-chain transaction) care nu va fi reflectată la nivel de blockchain. Acestea sunt înregistrate într-un registru intern (centralizat) al furnizorului serviciului de schimb și nu implică o veritabilă tranzacție având ca obiect o monedă virtuală. În realitate discutăm doar despre un transfer al unui drept de creanță în raport cu o anumită monedă virtuală. Aceste distincții sunt relevante inclusiv în cazul dreptului succesoral. Astfel, în măsura în care defunctul a deținut un cont client pe o platformă de schimb centralizată (e.g. Binance, Coinbase, Kraken, Gate.io etc.) și a efectuat tranzacții interne, furnizorul serviciului de schimb este singurul care poate oferi informații cu privire la tranzacțiile efectuate și soldul disponibil.18 De asemenea, acesta are posibilitatea tehnică de a contribui la aducerea activelor la masa succesorală.
Tocmai de aceea, recomandarea este de a se indica în contractul de schimb, în ce măsură tranzacția a fost inițiată prin intermediul unui portofel digital non-custodial sau prin intermediul unui CEX.
6. Nu toate tokenurile sunt descentralizate. Este important de reținut că putem discuta despre tokenuri centralizate care operează pe un blockchain descentralizat. Exemplul cel mai relevant este USDT sau USDC, acestea fiind monede virtuale non-volatile/stabile ce au o paritate de 1:1 cu dolarul american și care sunt controlate de către emitentul acestora (Tether sau Circle, după caz).
Implicațiile sunt următoarele: entitatea emitentă a tokenului centralizat controlează disponibilul existent pe piața cripto-activelor și beneficiază de anumite mecanisme de control ce permit indisponibilizarea tokenurilor la o anumită adresă publică, chiar dacă acestea pot fi accesate doar prin intermediul unui portofel digital non-custodial. În unele cazuri poate fi activată inclusiv funcția referitoare la scoaterea din circulație a unităților valorice indisponibilizate la o anumită adresă publică, existând ulterior posibilitatea de a reintroduce în circulație acele unități valorice și de a le tranzacționa către o altă adresă publică.
Faptul că tokenul este unul centralizat poate rezulta din informațiile disponibile în blockchain explorer. În caz contrar, necesită analizat codul contractului inteligent prin intermediul căruia a fost creat/emis tokenul avut în vedere.
II. RISCURILE UTILIZĂRII MONEDELOR VIRTUALE ȘI A ALTOR CRIPTO-ACTIVE ÎN ACTIVITATEA NOTARIALĂ
Utilizarea monedelor virtuale sau a altor cripto-active în activitatea notarială este asociată anumitor riscuri ce trebuie avute în vedere. În context, facem trimitere la următoarele:
1. Natura juridică a unui token poate fi controversată.19 Faptul că bitcoin este o monedă virtuală rezultă inclusiv din hotărârea CJUE în cauza Hedqvist (C-264/14). Cu toate acestea, în ciuda regulamentului MiCA ce urmează să intre în vigoare în anul 2024, controversele legate de natura juridică a tokenurilor vor continua să existe.
Principala problemă ține de regimul juridic aplicabil în funcție de natura tokenului ce face obiectul unui contract de schimb. În acest caz, notarul poate fi pus în situația dificilă de a aprecia în ce măsură un anumit token este o monedă virtuală, sau are natura unui instrument financiar ce urmează un cu totul alt regim juridic.
De asemenea, având în vedere prevederile regulamentului MiCA referitoare la tokenul de monedă electronică, se pune problema verificării de către notar în ce măsură tokenul care face obiectul unei tranzacții respectă sau nu regimul juridic aplicabil.
2. Monedele virtuale sau alte cripto-active pot să fie folosite în procesul de spălare a banilor. Definiția legală a noțiunii de bun, din Legea nr. 129/2019,20 este aplicabilă inclusiv monedelor virtuale ori altor cripto-active. Prin urmare, acestea pot face obiectul infracțiunii de spălare de bani. Se pune problema mecanismelor pe care le are la dispoziție un notar în vederea identificării unui risc de spălare a banilor.
În contextul în care moneda virtuală bitcoin și ether poate să fie spălată folosind diverse servicii centralizate (e.g. blender.io) sau descentralizate (e.g. Wasabi Wallet), înainte de a fi utilizată într-un contract de schimb, apreciem că poate fi excesiv să fie imputată o eventuală omisiune în ceea ce privește verificarea tranzacțiilor având ca obiect o monedă virtuală.21 Cu toate acestea, apreciem că notarii ar putea avea în vedere următoarele:
– Utilizarea tokenului XMR prezintă un risc ridicat având în vedere lipsa de transparență a blockchain-ului Monero. Chiar dacă acest token nu este folosit exclusiv pentru spălarea banilor, lipsa de transparență la nivel de blockchain generează un risc specific.
– Există posibilitatea de a verifica în ce măsură o adresă publică se află sau nu pe o listă neagră asociată cu anumite conduite infracționale.22
– S-ar impune verificarea în ce măsură adresa publică indicată în contractul de schimb a fost utilizată o singură dată. Necesită totuși precizat faptul că această informație nu este aptă per se să ridice suspiciuni cu privire la o eventuală spălare de bani.
– Poate prezenta relevanță identificarea unor tranzacții multiple, la scurte intervale de timp și având un volum mic (e.g., 0.1-0.2 BTC). O asemenea informație poate sugera exista unui risc cu privire la mixarea tranzacțiilor cu monedă virtuală. Aceeași suspiciune poate rezulta inclusiv din existența unor tranzacții rapide și succesive de la o adresă publică la alta.
Pentru o siguranță suplimentară, s-ar putea solicita părților să inițieze tranzacția prin intermediul unei platforme de schimb centralizate ce are implementată o procedură internă de cunoaștere a clientelei (KYC) și de verificare a tranzacțiilor suspecte.
3. Tranzacția inițiată ar putea să fie una frauduloasă. Apreciem că este necesar ca notarul să efectueze o verificare sumară la nivel de blockchain pentru a verifica în ce măsură tranzacția a fost confirmată la nivel de blockchain, sau se află doar în proces de validare. Având în vedere posibilitatea de a iniția două tranzacții simultane având ca obiect aceeasi unitate valorică disponibilă este recomandat ca în cazul bitcoin să discutăm despre 6 confirmări la nivel de blockchain, iar în cazul ether despre 30 de confirmări. Această informație este disponibilă la nivel de blockchain, notarul având posibilitatea de a utiliza un blockchain explorer.
Precizăm de asemenea faptul că notarul public este un funcționar public asimilat prin raportare la prevederile art. 175 alin. (2) Cod penal. Prin urmare, identificarea unei conduite infracționale la momentul exercitării atribuțiilor de serviciu generează obligația pozitivă de a sesiza organele de urmărire penală. În caz contrar, există riscul de a răspunde penal pentru infracțiunea de omisiune a sesizării prevăzute la art. 267 Cod penal.
4. Un token poate să fie contrafăcut la nivel de blockchain. Este important de reținut faptul că pe un blockchain precum Ethereum, MultiversX, Cardano, Solana etc. se pot crea tokenuri standardizate. Astfel, făptuitorii pot să creeze tokenuri cu denumirea dorită – e.g. BTC, ETH, USDT, USDC etc.23 Procedând de o asemenea manieră, tokenul contrafăcut poate să facă obiectul unei tranzacții frauduloase, existând posibilitatea de a induce în eroare beneficiarul tranzacției. Prin urmare, recomandarea este aceea de a se verifica întotdeauna la nivel de blockchain în ce măsură discutăm sau nu despre un token contrafăcut.24
Lect. univ. dr. av. George Zlati1 Facultatea de Drept și Științe Sociale, UAB
1 E-mail zlati.george@uab.ro / contact@zlati.legal.
2 În Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA) nu se face vorbire despre tehnologia blockchain, ci despre tehnologia registrelor distribuite (DLT) – a se vedea în acest sens art. 3 alin. (1) pct. 1. Cu toate acestea, publicul larg este mai familiarizat cu termenul de tehnologie blockchain, motiv pentru care alegem să ne referim în continuare la această noțiune. Este important de precizat că tehnologia registrelor distribuite include tehnologia blockchain ca o subcategorie, fiind un concept mai larg.
3 Inclusiv moneda virtuală bitcoin reprezintă o aplicație a tehnologiei blockchain, alături de contractele inteligente, DeFI, metaverse, NFT-uri etc.
4 A se vedea cu titlu de exemplu cardul de debit asociat portofelului digital non-custodial xPortal, aparținând MultiversX și emis de către Twispay.
5 Calificarea unei monede virtuale ca fiind un mijloc de plată este eronată, deoarece în realitate discutăm despre un mijloc de schimb. De altfel, din definiția legală a monedei virtuale (a se vedea art. 180 Cod penal și art. 2 din Legea r. 129/2019) rezultă în mod explicit faptul că aceasta este un mijloc de schimb. A se vedea în acest sens și L. Bercea, „Prețul constă într-o sumă de bani”. De la moneda de cont la „moneda” virtuală (și înapoi), în Revista română de drept privat, nr. 3/2017, p. 73; A.-R. Trandafir, G. Zlati, Monedele virtuale: între obținerea datelor privind tranzacțiile financiare și luarea măsurilor asiguratorii în procesul penal, în AUB Drept – Forum Juridic, nr. 1/2022, p. 59.
6 Am putea discuta la fel de bine despre utilizarea tehnologiei blockchain pentru autentificarea documentelor – utilitate ce excedează însă prezentei analize.
7 Pentru o analiză mai detaliată se poate vedea G. Zlati, Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penal, în Penalmente Relevant, nr. 1/2012, pp. 10 și urm., material disponibil pe pagina https://www.revista.penalmente.ro/wp-content/uploads/2021/10/1.pdf.
8 A se vedea în acest sens Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică.
9 A se vedea în acest sens art. 3 alin. (1) pct. 7 din Regulamentul MiCA.
10 Cadrul normativ aplicabil pentru acest tip de tokenuri va fi însă Regulamentul MiCA.
11 Noțiunea de token a mai fost tradusă în limba română ca „jeton”. Preferăm totuși să ne raportăm la noțiunea de token, aceasta fiind utilizată inclusiv în varianta în limba română a regulamentului MiCA.
12 A se vedea în acest sens art. 2 alin. (4) lit. a) din Regulamentul MiCA și parag. 3 din Preambul.
13 În portofelele digitale sunt stocate doar cheile criptografice (publice și private) necesare pentru inițierea unei tranzacții având ca obiect o monedă virtuală sau un alt cripto-activ.
14 Discutăm despre asemenea portofele digitale în custodie atunci când ne referim la furnizori de servicii de cripto-active centralizate (CEX) precum Binance, Coinbase, Gate.io, Kraken etc. În acest caz, cheia criptografică privată prin intermediul căreia se face dovada calității de titular al cripto-activelor se află în posesia furnizorului serviciului de cripto-active.
15 Discutăm despre un portofel digital non-custodial atunci cheia criptografică privată se află în posesia titularului portofelului digital – e.g. xPortal, Trustwallet, Metamask, Ledger etc.
16 Doar în ceea ce privește un NFT (non-fungible token) ar trebui să facem disctinție între metadatele și conținutul asociat acestuia. Astfel, în majoritatea cazurilor, atunci când discutăm despre un NFT, la nivel de blockchain sunt stocate doar informații de tip metadata, datele de conținut fiind stocate într-o sursă externă – fie aceasta una centralizată sau descentralizată.
17 A se vedea în acest sens https://explorer.multiversx.com/, https://etherscan.io/, https://www.blockchain.com/explorer, https://blockchair.com/bitcoin. Aceste aplicații web pot fi folosite prin introducerea unei adrese publice în câmpul de căutare, urmând a fi afișate pe monitor toate tranzacțiile asociate acelei adrese publice, soldul disponibil pentru fiecare monedă virtuală sau cripto-activ deținut etc. De asemenea, se poate introduce ca și criteriu de căutare codul unic al unei tranzacții, generat la momentul inițierii unei tranzacții având ca obiect o monedă virtuală sau un alt cripto-activ. Procedând de o asemenea manieră se poate verifica în mod exclusiv o anumită tranzacție, pentru a se verifica în ce măsură aceasta a fost sau nu validată la nivel de blockchain.
18 Prezintă de asemenea relevanță faptul că unele platforme de schimb centralizate utilizează adrese publice echivalente conturilor omnibus.
19 A se vedea o analiză în A.-M. Ionescu, S.-D., Chiperi, Calificarea token-urilor prin raportare la posibilitatea definirii acestora ca fiind security sau utility tokens, în Penalmente Relevant, nr. 2/2022, pp. 10 și urm., material disponibil pe pagina https://www.revista.penalmente.ro/wp-content/uploads/2023/02/1.pdf.
20 Potrivit art. 2 lit. c), bunuri înseamnă activele de orice fel, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, tangibile sau intangibile, precum și documentele juridice sau instrumentele sub orice formă, inclusiv electronică sau digitală, care atestă un titlu ori un drept sau interese cu privire la acestea.
21 De altfel, procesul privind demixarea unor tranzacții cu monedă virtuală este unul deosebit de complex și costisitor, existând dificultăți din acest punct de vedere inclusiv pentru organele de urmărire penală ori entitățile private (e.g. Chainalysis) ce au ca obiect de activitate specific analiza și demixarea tranzacțiilor cu monede virtuale și alte cripto-active.
22 A se vedea în acest sens baza de date disponibilă pe pagina https://www.chainabuse.com/ sau https://cryptoscamdb.org/.
23 A se vedea în acest sens și B. Gao, H. Wang ș.a., Tracking Counterfeit Cryptocurrency End-to-end, în Proceedings of the ACM on Measurement and Analysis of Computing Systems, vol. 4, nr. 3, pp. 1-28.
24 În acest sens, se poate proceda la verificarea adresei publice asociate contractului inteligent folosit pentru crearea/emiterea tokenului ce face obiectul analizei. Dintr-o asemenea verificare pot rezulta informații relevante care să indice faptul că tokenul avut în vedere nu este autentific – e.g. există puțini deținători, volumul de tranzacționare este deosebit de mic, unitățile valorice aflate în circulație nu corespund cu datele oficiale etc.