Un element principal din activitatea notarului public îl reprezintă rolul activ al acestuia în identificarea corectă a raportului juridic dintre părți, verificarea legalității acestui raport, precum și oferirea de lămuriri și îndrumări necesare cu privire la efectele pe care actul notarial solicitat le va produce1. Pe lângă îndrumările pe care notarul public le oferă în legătură cu actele și procedurile notariale pe care el însuși le îndeplinește, acesta poate să ofere, separat, consultaţii în domeniul juridic notarial, scrise sau verbale, persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată2. Există așadar o distincție între etapele premergătoare îndeplinirii unui act notarial și oferirea de consultații juridice de către notarul public.
Aceasta scurtă descriere a unor aspecte bine-cunoscute de către colegii notari reprezintă, de fapt, un preambul pentru prezentarea unei teme de actualitate, ce a făcut obiectul unei cauze recente, supuse atenției Curții de Justiție a Uniunii Europene. Situația pe care urmează să o descriem evidențiază efectele conflictului din Ucraina și ale sancțiunilor internaționale aplicate Federației Ruse, asupra activității notariale europene și, implicit, asupra celei din țara noastră.
Redăm, în continuare, câteva detalii referitoare la Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 septembrie 2024 (C-109/23) în cauza Jemerak3 privind interpretarea articolului 5n alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014, în contextul măsurilor restrictive impuse împotriva Rusiei în urma acțiunilor din Ucraina. Hotărârea poate fi accesată pe portalul EUR-Lex 4.
Contextul hotărârii CJUE
Litigiul a pornit de la GM și ON, cetățeni germani, care doreau să cumpere un apartament în Berlin, deținut de o persoană juridică stabilită în Rusia (Visit-Moscow Ltd). Aceștia au solicitat notarului german PR să autentifice contractul de vânzare și să finalizeze toate formalitățile legale în legătură cu această dobândire. Notarul a refuzat autentificarea invocând articolul 5n alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014, care interzice furnizarea de servicii juridice persoanelor juridice stabilite în Rusia.
”(2) Se interzice furnizarea, în mod direct sau indirect, de servicii de arhitectură și inginerie, de servicii de consultanță juridică și de servicii de consultanță în domeniul informatic pentru:(a) guvernul Rusiei; sau (b) persoane juridice, entități sau organisme stabilite în Rusia.”
Problema ridicată
Instanța de trimitere (Tribunalul Regional din Berlin, Germania) a cerut Curții de Justiție să clarifice dacă autentificarea de către un notar a unui contract de vânzare a unui bun imobil aparținând unei persoane juridice ruse și serviciile de traducere necesare acestei proceduri, încalcă interdicțiile prevăzute în regulamentul menționat.
Sunt invocate dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 833/2014 care cuprinde interdicția de furnizare de „servicii de consultanță juridică” pentru guvernul rus sau entități stabilite în Rusia dar și norme interne, din dreptul german, apropiate de cele din dreptul nostru național, care prevăd, printre altele, că:
”Notarul trebuie să refuze autentificarea unui act atunci când aceasta nu poate fi conciliată cu îndatoririle legate de funcția sa, în special atunci când i se solicită să participe la acte care urmăresc în mod vădit un scop ilicit sau necinstit” – articolul 4 din Beurkundungsgesetz (Legea privind autentificarea documentelor) din 28 august 1969 (BGBl. 1969 I, p. 1513), astfel cum a fost modificat prin Legea din 15 iulie 2022 (BGBl. 2022 I, p. 1146) și
”Notarul are obligația de a informa părțile cu privire la conținutul juridic al actului în cauză” – articolul 17 alineatul 1 din Legea privind autentificarea documentelor, astfel cum a fost modificată prin Legea din 15 iulie 2022.
În contextul indicat, instanța a trebuit să decidă dacă activitățile notariale – autentificarea contractelor și îndeplinirea altor formalități corespunzătoare acestei operațiuni – se încadrează în categoria serviciilor de consultanță juridică interzise de Regulament.
Decizia Curții
-
Autentificarea notarială: Curtea a concluzionat că activitatea de autentificare îndeplinită de un notar nu constituie un „serviciu de consultanță juridică” în sensul articolului 5n alineatul (2) din Regulamentul nr. 833/2014. A apreciat Curtea că notarul acționează ca un ofițer public independent, nu ca un prestator de servicii juridice. Intervenția notarului are scopul de a conferi actelor juridice o formă autentică, conform legii, iar acest rol nu vizează promovarea intereselor unei părți.
Este important de subliniat și observația Curții în sensul că ”nu reiese nici din această decizie (n.n Decizia 2022/1909), nici din acest regulament (n.n. Regulamentul nr. 833/2014) sau din Regulamentul 2022/1904 că, prin instituirea acestei interdicții, Consiliul, autor al acestor acte, ar fi intenționat să procedeze astfel încât, în urma interdicției menționate, persoanele juridice stabilite în Rusia să se poată afla, în anumite state membre, în imposibilitatea de a dispune de bunurile lor imobile.”
-
Actele de executare a contractului: Curtea a stabilit că nici actele notariale legate de executarea contractului (cum ar fi păstrarea fondurilor obținute din vânzare într‑un cont fiduciar și plata acestora vânzătorului, radierea sarcinilor care grevează bunul, plata prețului și înscrierea/transcrierea transferului de proprietate) nu intră sub incidența interdicției de a furniza servicii de consultanță juridică. Aceste acte sunt considerate necesare pentru finalizarea formalităților legale și nu au ca scop oferirea de consultanță juridică unei părți.
-
Serviciile de traducere: Serviciile de traducere furnizate de un interpret în timpul autentificării notariale nu sunt considerate servicii de consultanță juridică și, prin urmare, nu sunt supuse interdicției. Traducătorul facilitează comunicarea între părți, dar nu oferă opinii juridice sau consultanță.
În concluzie, apreciem că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din septembrie 2024 clarifică interpretarea unui articol-cheie din Regulamentul (UE) nr. 833/2014, dar, în același timp, oferă și o perspectivă echilibrată asupra modului în care se aplică sancțiunile internaționale într-un context juridic complex. Decizia subliniază rolul esențial al notarilor ca ofițeri publici independenți și garantează că aceștia își pot continua misiunea de a oferi securitate juridică, chiar și în circumstanțe politice și economice tensionate.
Prin recunoașterea faptului că autentificarea notarială și activitățile conexe nu reprezintă „servicii de consultanță juridică” în sensul sancțiunilor, Curtea contribuie la menținerea unui echilibru între respectarea măsurilor restrictive impuse Rusiei și protejarea drepturilor fundamentale de proprietate ale persoanelor implicate. Această decizie oferă un cadru clar care permite notarilor să își îndeplinească atribuțiile fără teama de a încălca sancțiunile și reafirmă importanța rolului lor în menținerea funcționării corecte a justiției, chiar și în contexte dificile.
Notă: O cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare reprezintă procedura ce permite instanțelor din Statele Membre să adreseze întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene (referitoare la anumite cauze aflate pe rolul acestora) legate de interpretarea legilor Uniunii Europene, precum si despre valabilitatea unui act supus legislației Uniunii Europene. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu decide asupra cauzelor acestor instanțe. Rămâne în competența acestor instanțe naționale să decidă cu privire la aceste cauze, în conformitate cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, decizie care își menține obligativitatea juridică și față de alte instanțe naționale care se confruntă cu o cauză similară.
Victor Topalu, notar public
1 Art. 79 alin. 1 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2 Art. 78, alin. 1 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
3 Numele cazului prezentat este unul fictiv. Acesta nu corespunde cu numele real al niciunei părți implicate în procedură.
4 EUR-Lex este portalul online pentru legislație UE. Acesta oferă accesul oficial la documentele juridice ale Uniunii Europene. Este disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE și este actualizat zilnic.