Interviu cu Profesor Dr. Pichonnaz, Președinte al Institutului de Drept European (ELI)
Decembrie 2024

Stimate Domnule Profesor Dr. Pichonnaz, Președinte al Institutului de Drept European (ELI), aș dori să încep prin a vă felicita pentru succesul deosebit al recentei Conferințe Anuale a ELI desfășurate la Dublin. A fost o reuniune impresionantă a unor personalități de marcă, care au abordat unele dintre cele mai presante probleme juridice ale momentului.

De asemenea, vă mulțumesc că ați acceptat cu amabilitate, la Dublin, să acordați un interviu pentru publicația „Notar de București”, revista oficială a Camerei Notarilor Publici București (România).

În urma conversației noastre de la Conferința Anuală a ELI, am pregătit câteva întrebări pentru interviu, ce cred că ar prezenta un interes deosebit pentru cititori.

1. Conferința Anuală recentă a ELI de la Dublin a reunit figuri proeminente din întreg spectrul juridic și s-a concentrat pe subiecte presante precum Inteligența Artificială, dejudiciarizarea dreptului succesoral și al familiei, precum și directivele anticipate pentru cazuri de incapacitate viitoare. Cum evaluați impactul și realizările cheie ale conferinței din acest an?

PP: Conferința Anuală de la Dublin din acest an a fost un adevărat succes. Nu doar că numărul de participanți, peste 400, a fost cel mai mare de la înființarea ELI (în 2011), dar și calitatea tuturor panelurilor a fost remarcabilă. Pot spune cu adevărat că am fost impresionat de prezentările și discuțiile pe marginea acestor subiecte foarte importante pentru dezvoltarea dreptului în Europa.

Evenimentul a fost prezent pe prima pagină a site-ului Curții Europene a Drepturilor Omului și a atras o amplă acoperire mediatică¹. A fost o plăcere să avem președinți ai Curților Supreme și magistrați de rang înalt care s-au adresat publicului nostru, fără a mai menționa cei peste 20 de ambasadori care au participat și și-au arătat interesul față de activitatea noastră.

Panelul principal a fost deosebit de impresionant, avându-l pe Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Judecătorul Marko Bošjnak, pe Michael O’Flaherty, fostul director al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale și recent numit Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, și pe Procurorul General al Irlandei, Rossa Fanning SC, într-o sesiune moderată de Owen Bowcott, fost corespondent pe teme juridice al The Guardian. Tema acestui panel, Inteligența Artificială și Dreptul, nu este doar presantă, ci și foarte importantă, deoarece traversează mai multe domenii, inclusiv drepturile fundamentale și implementarea acestora într-un mediu tehnologic nou.

2. Proiectele ELI influențează adesea legislația europeană și națională. Ne puteți împărtăși câteva exemple recente de proiecte ELI care au avut un impact legislativ sau societal semnificativ?

PP: Desigur, chiar dacă impactul acestor proiecte nu este întotdeauna vizibil, deoarece o mare parte din muncă se desfășoară prin discuții și interacțiuni cu Comisia Europeană, Ministerele Justiției sau alți actori-cheie din Europa. Așa cum a spus un reprezentant al UE, „Proiectele ELI constituie o sursă esențială de informații pentru inițiativele orientate spre viitor ale Comisiei și au fost întotdeauna o sursă de inspirație și un punct de referință pentru aceasta.”²

Pot menționa câteva exemple concrete recente. În primul rând, Raportul Interimar ELI din 2023 privind Dreptul Consumatorilor din UE și Luarea Deciziilor Automatizate (LDA) a fost folosit direct de UE pentru a evalua dacă legislația europeană privind consumatorii este pregătită pentru LDA. Este nevoie de adaptări specifice ale legislației existente în acest sens, iar UE a avut nevoie urgentă de o astfel de analiză înaintea pregătirii declarațiilor politice pentru viitoarea Comisie. Principiile și Regulile Model ELI privind Contractele Algoritmice vor avea, de asemenea, un impact direct asupra propunerilor pe care noua Comisie Europeană le va prezenta când își va prelua mandatul.

Acesta a fost exact procesul care a avut loc cu munca noastră privind răspunderea pentru produse. În primul rând, Observațiile ELI din 2022 asupra propunerii Comisiei Europene pentru o Directivă revizuită privind răspunderea pentru produse și apoi Proiectul ELI din 2022 pentru o Directivă revizuită privind răspunderea pentru produse au influențat direct proiectul noii Directive europene privind răspunderea pentru produse, care a inclus modificări ce au condus la documentul final aprobat de UE pe 10 octombrie 2024.

De asemenea, pot menționa activitatea ELI privind finanțarea litigiilor de către terți (TPFL), cu Principii aprobate recent de ELI. Proiectul de Principii ELI care reglementează TPFL a fost utilizat de Camera Lorzilor pentru a discuta acest subiect intens dezbătut în Marea Britanie, așa cum este rezumat aici, în urma unui caz al Curții Supreme a Marii Britanii. Reprezentantul Directoratului General pentru Justiție și Consumatori al Comisiei Europene care a vorbit la un webinar recent al ELI despre acest subiect a subliniat că Principiile ELI au fost oportune și fundamentale, deoarece UE ar putea fi nevoită să decidă dacă să adauge reguli mai specifice privind finanțarea litigiilor de către terți, pe lângă principiile generale incluse în Directiva sa privind acțiunile în reprezentare.

3. În calitate de președinte al ELI, ce considerați a fi principalele provocări pentru dezvoltarea dreptului european în anii următori, în contextul tehnologiilor emergente și al tendințelor globale?

PP: În opinia mea, tehnologiile inteligente generează o serie de noi provocări, inclusiv, așa cum reflectă recent publicata Cartă ELI privind Principiile Constituționale Fundamentale ale unei Democrații Europene, în modul în care vom aborda drepturile fundamentale.

Mă gândesc la contractele încheiate prin intermediul asistenților digitali (AD) și executate automat – așa-numitele contracte inteligente – unde echilibrul de interese necesar pentru drepturile fundamentale este adesea neimplementat (vezi proiectul ELI privind Principiile și Regulile Model ale Contractelor Algoritmice). Mă gândesc la deciziile din sectorul public, unde cerințele de transparență privind utilizarea și tipul de IA nu sunt încă pe deplin respectate, iar dreptul de a avea o motivație pentru o astfel de decizie este în pericol (vezi Regulile Model ELI privind Evaluarea Impactului Sistemelor de Luare a Deciziilor Algoritmice Utilizate de Administrația Publică). Mă gândesc și la algoritmii folosiți pentru a ajuta în administrația publică sau activitatea judecătorilor, de exemplu în materia dreptului consumatorilor, pentru a sugera decizii finale sau acordarea automată de despăgubiri în anumite situații repetitive, cum ar fi întârzierea zborurilor cu avionul.

Cum va fi implementată în viața reală supravegherea umana, care este un aspect fundamental al Regulamentului european privind Inteligența Artificială, în așa fel încât rolul juriștilor să rămână suficient de relevant și supravegherea umană să fie suficient de eficientă pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a drepturilor fundamentale? La Conferința Anuală a noastră din octombrie 2024, care a avut loc la Dublin, aceste probleme au fost prezente în aproape toate discuțiile și panelurile. Un vorbitor a ridicat chiar întrebarea centrală, și anume, dacă dreptul, ca emanație a societății (așa cum spuneau juriștii romani: “ubi societas ibi ius”), sau, mai precis, procesele decizionale, nu ar trebui să rămână strict în mâinile oamenilor. Acesta ar putea fi un ideal spre care am tinde, dar dezvoltările tehnologice tind să ne îndepărteze de o astfel de perspectivă.

4. În calitate de profesor de drept, cum vedeți rolul mediului academic în modelarea și contribuția la proiectele ELI? Există inițiative actuale care să implice tinerii cercetători în domeniul juridic sau studenții în activitatea ELI?

PP: Profesorii de drept, asemenea altor juriști din diferite medii geografice, ar trebui să contribuie prin cunoștințele și înțelegerea lor asupra funcționării sistemelor juridice respective. Interacțiunea dintre toate aceste persoane este cea care permite ELI să facă diferența, așa cum se vede în cuprinderea și perspectiva rezultatelor proiectelor sale diverse. Tocmai grație acestor discuții ELI poate cu adevărat să fie numită „Vocea Comunității Juriștilor din Europa„.

ELI trebuie să atragă juriști tineri și promițători. Institutul colaborează cu ELSA International și mai multe organisme naționale ELSA, printre altele, pentru a promova Premiul Tinerilor Juriști ELI, cu scopul de a încuraja reflecțiile proaspete ale noii generații și de a-i sprijini în diseminarea ideilor lor.

5. Pe măsură ce inteligența artificială pătrunde tot mai mult în diverse sectoare, cum vedeți evoluția rolului său în profesiile juridice, în special în domenii precum redactarea contractelor, cercetarea juridică și soluționarea litigiilor?

PP: Așa cum am menționat deja, aceasta va fi o provocare majoră pentru profesia juridică. Ea trebuie să se adapteze fără a pierde esența a ceea ce contează, adică rezultate echitabile și juste, care oferă o soluție durabilă pentru părțile aflate în conflict.

Inteligența artificială, ca termen foarte generic, poate fi utilizată la intensități diferite, de exemplu pentru a sprijini partenerii în îmbunătățirea organizării firmelor de avocatură (coordonarea întâlnirilor, organizarea dosarelor sau atribuirea sarcinilor între avocați), pentru a susține calitatea documentelor depuse sau a traducerilor, dar, evident, și pentru a oferi inspirație în găsirea argumentelor, cazurilor și altor informații de inclus în documentele pentru instanțe sau contracte.

Justiția predictivă este, însă, de asemenea, pe cale să devină o realitate, nu doar în anumite provincii din China, ci într-o anumită măsură și în Europa (deocamdată mai mult în birourile avocaților decât în instanțe).

Ceea ce va determina modul în care viitorul nostru va fi modelat de IA depinde de câtă încredere vor pune diferiții actori care folosesc aceste tehnologii în rezultatele oferite, dar și de cât de mult vor înțelege cu privire la bazele oricărui rezultat (un rezultat probabilistic furnizat de un model fundamental sau de IA generativă are o natură foarte diferită față de un modelul unui expert sau o decizie propriu-zisă). Educația și formarea pentru a înțelege ce putem cere și ce nu ar trebui să așteptăm de la IA vor fi de o importanță capitală.

6. Având în vedere cererea tot mai mare de servicii juridice eficiente și accesibile, cum vedeți rolul notarilor în administrarea extrajudiciară a justiției? Odată cu avansurile tehnologice precum blockchain-ul și semnăturile digitale, care sunt principalele provocări și oportunități pentru modernizarea profesiei notariale, păstrându-și în același timp autoritatea juridică și încrederea publicului?

PP: ELI finalizează un proiect privind Administrarea Extrajudiciară a Justiției în Materie de Familie și Succesiune Transfrontalieră, care abordează exact tendința notarilor și a altor actori non-judiciari care sunt implicați în administrarea extrajudiciară a justiției. Practica este prevalentă, iar opinia ELI este că, cu condiția ca mecanismele potrivite de verificare și echilibrare să fie în vigoare, aceasta nu ar trebui descurajată. Propunerea legislativă a ELI în acest domeniu urmează să fie publicată în primăvara anului viitor.

Notarii publici au o sarcină fundamentală de a oferi consiliere clienților individuali cu privire la cele mai importante aspecte juridice ale vieților lor și de a consilia entitățile juridice în decizii strategice. Blockchain-ul și semnăturile digitale pot apărea ca înlocuitori pentru actele formale (pe hârtie) pregătite de notarii publici, dar nu ar trebui să înlocuiască obligațiile de informare. Mai degrabă, acestea ar trebui să inspire încredere în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea tehnologiilor emergente.

Un registru electronic păstrat pe blockchain are valoarea doar în funcție de calitatea înregistrărilor sale sau, altfel spus, „gunoi intrat, gunoi ieșit”: profesia juridică ar trebui să asigure că registrele păstrate pe blockchain sunt menținute la același nivel calitativ ridicat ca și registrele fizice. Notarii publici bine pregătiți nu vor fi înlocuiți de tehnologii.

Nota Redacției: Interviul a fost acordat ziarului nostru prin dr. Ioana Olaru, care a participat în calitate de membru (fellow) al ELI la Conferința Anuală desfășurată la Dublin între 9-11 octombrie 2024.

---