Octavian Rogojanu, notar public
Unul dintre cei mai așteptați vorbitori ai Conferinței „Viitorul Succesiunilor: Bunuri Digitale, Implicații Transfrontaliere, Provocări Fiscale“, organizată de către Camera Notarilor Publici București în perioada 7-8 martie 2025, a fost Dragoș Tudorache.
Mai întâi, un cuvânt de prezentare a vorbitorului. Dragoș Tudorache reprezintă un exemplu clasic al unei personalități care, după ce a parcurs cu succes cele mai importante trepte ale scenei politice românești (a fost șeful Cancelariei Primului Ministru și ministru de interne, pentru a menționa doar două dintre cele mai relevante funcții), și-a descoperit adevărata vocație în cadrul politicii europene.
Dragoș Tudorache a condus Comisia specială pentru inteligența artificială (IA) în era digitală din cadrul Parlamentului European, rezultatul fiind Regulamentul UE privind IA – prima reglementare de acest tip la nivel global. Într-o lume în care marile corporații tehnologice manipulează datele noastre personale, pe care le oferim cu nonșalanță, Uniunea Europeană a fost prima entitate care a avut curajul să reglementeze un domeniu cu un potențial comparabil, simbolic, cu cel al unei arme nucleare.
În alocuțiunea sa, dl. Tudorache a abordat tema viitorului profesiilor în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.
Dar de ce se discută atât de intens despre inteligența artificială? Pentru că, în prezent, există preocupări serioase cu privire la viitorul umanității în raport cu IA, întrucât este pentru prima dată când o tehnologie amenință să substituie ceea ce, până acum, era considerat apanaj exclusiv al ființei umane – capacitatea de a gândi.
IA exercită un impact profund asupra vieții umane în ansamblu și, implicit, asupra profesiilor juridice. Conștientă de importanța majoră a acestui fenomen, Uniunea Europeană a decis să reglementeze domeniul, refuzând să îl lase exclusiv la dispoziția dezvoltatorilor tehnologici. În orice domeniu, perioada de „pionierat sălbatic”, caracterizată de absența normelor, trebuie să fie urmată de o etapă de maturizare, marcată de introducerea unor reguli care să garanteze că domeniul se dezvoltă în interesul și beneficiul societății, fără a compromite însă inovația.
Regulamentul nu a avut intenția de a deveni invaziv. Legiuitorul european a intervenit doar în acele sectoare în care IA influențează viața cotidiană, interesele și drepturile cetățeanului de rând, precum și valorile fundamentale ale societății.
Care va fi, așadar, impactul asupra lumii juridice? Este evident că acesta va fi semnificativ. Mai mult, notarii se vor regăsi printre primii afectați. Activitatea noastră presupune colectarea informației, documentarea riguroasă, iar în final, transpunerea acestor informații într-un act notarial. Însă același proces îl realizează și inteligența artificială – și o face din ce în ce mai eficient, ceea ce ne va determina să ne reconsiderăm modul de desfășurare a activității. Partea încurajatoare este că IA nu ne va înlocui. Fiindcă oamenii își vor dori în continuare interacțiunea umană. Va trebui însă să reflectăm asupra modului în care ne putem reinventa și să învățăm să integrăm IA în activitatea noastră, pentru o documentare completă, mai rapidă și mai eficientă asupra spețelor întâlnite.
Pe scurt: judecata umană va rămâne esențială și va deține mereu ultimul cuvânt, chiar dacă va fi asistată de IA. În mod similar, responsabilitatea decizională va rămâne în sarcina omului, întrucât acesta este cel care, în final, ia hotărârea. Totuși, există un pericol real: odată ce ne vom obișnui cu accesul facil la informație, vom fi tentați să o acceptăm fără discernământ. Iar acest lucru nu este întotdeauna benefic. Algoritmii IA pot „halucina”. Dacă nu știi cum să interacționezi cu un asistent bazat pe IA, dacă nu formulezi întrebările în mod adecvat, există riscul ca răspunsurile să fie eronate sau irelevante. Va trebui, așadar, să învățăm cum să solicităm informații acestor algoritmi, astfel încât să ne sprijine în mod real, dar și să verificăm constant coerența și validitatea rezultatelor oferite. Prin urmare, responsabilitatea profesionistului față de conținutul generat de IA va rămâne o regulă de bază. Nu trebuie să uităm că această tehnologie este concepută pentru a ne sprijini, nu pentru a ne substitui.
Ce trebuie să facem noi? Trebuie să învățăm. Trebuie să ne adaptăm. Ca profesie, este necesar să ne orientăm către cei care dezvoltă astfel de modele de inteligență artificială – modele care să fie contextuale, adaptate specificului activității noastre – pentru a obține răspunsuri relevante și utile. Doar astfel vom putea valorifica cu adevărat potențialul acestor tehnologii emergente, folosindu-le nu ca pe un înlocuitor, ci ca pe un instrument performant de sprijin în practica notarială.