Validitatea formală a testamentelor în era digitală
Martie 2025 

Raluca Chelaru, notar public

Într-o lume în care tehnologia redefinește fiecare aspect al vieții noastre, inclusiv modul în care ne gândim la moștenire, am fost onorați să îl avem alături pe Dr. Francesco Paolo Patti, profesor asociat la Universitatea Bocconi din Italia și expert în dreptul succesiunilor și noile tehnologii. Cu o carieră academică remarcabilă, desfășurată în instituții de prestigiu precum Institutul Max Planck și Universitatea Sapienza din Roma, Dr. Patti explorează impactul activelor digitale asupra planificării moștenirii și integrarea soluțiilor inovatoare, precum blockchain-ul și inteligența artificială, în acest domeniu.

În prezentarea sa, ne va ghida prin provocările și oportunitățile pe care le aduce era digitală în gestionarea testamentelor și succesiunii. Cum putem asigura validitatea și securitatea unui testament digital? Ce soluții juridice și tehnologice avem la dispoziție? Vom descoperi împreună răspunsurile la aceste întrebări și multe altele.

***

Lumea se schimbă rapid, iar modul în care comunicăm, lucrăm și ne organizăm viața a devenit preponderent digital. Cu toate acestea, în materie de moșteniri, dreptul succesoral rămâne ancorat în reguli vechi de sute de ani. Testamentul olograf – scris, semnat și datat de mână – continuă să fie standardul în multe state, inclusiv România, Italia, Franța și Germania. Dar ce se întâmplă, spre exemplu, când stiloul este înlocuit de un stylus, iar hârtia de ecranul unei tablete? Mai mult, putem imagina o lume în care un testament nu mai este scris deloc, ci doar rostit, înregistrat video și păstrat în siguranță într-o arhivă digitală?

Problema testamentului olograf în era digitală

Testamentele olografe, deși acceptate de legislația statelor menționate, prezintă dezavantaje în contextul actual al digitalizării. O astfel de formă impune testatorului redactarea manuală a întregului document, ceea ce poate fi dificil (spre exemplu, pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități). De asemenea, există riscul pierderii sau falsificării testamentului, ceea ce poate genera litigii între moștenitori. Într-o epocă în care comunicarea scrisă este tot mai des înlocuită de mesaje vocale, e-mailuri și înregistrări video, pare firească necesitatea de a regândi validitatea formală a unui testament.

Introducerea testamentului video – oportunități sau mai multe riscuri?

Un posibil răspuns la această provocare ar fi recunoașterea testamentului digital, în special a celui înregistrat video de către testator.

O astfel de soluție ar putea oferi avantaje semnificative, dintre care ni le putem imagina pe următoarele:

1. Accesibilitate sporită – Persoanele care întâmpină dificultăți în scrierea manuală pot înregistra cu ușurință un testament video.

2. Autenticitate – Un document video poate oferi o mărturie clară a intenției testatorului, reducând riscul falsificării sau al interpretării greșite. În plus, ar putea furniza o dovadă mai puternică asupra capacității mentale a testatorului la momentul redactării, evitând astfel contestările bazate pe presupuse influențe sau incapacități psihice.

3. Păstrare sigură – Fișierele digitale pot fi stocate în baze de date securizate, reducând riscul pierderii fizice a testamentului.

4. Adaptare la realitățile contemporane – Mijloacele moderne de comunicare sunt predominant digitale, iar legislația ar putea să reflecte această schimbare.

Totuși, testamentul video ar antrena și o serie de dezavantaje:

1. Dificultăți în verificarea autenticității – Un testament video ar putea ridica probleme legate de falsificare, manipulare sau editare a conținutului.

2. Vulnerabilitate digitală – Un fișier video poate fi modificat, editat sau chiar generat artificial prin tehnologia deepfake.

3. Lipsa unui cadru legislativ clar – Majoritatea țărilor nu au încă prevederi specifice care să reglementeze validitatea unui astfel de testament.

4. Accesibilitatea digitală – Deși generațiile tinere sunt familiarizate cu mijloacele digitale, persoanele în vârstă – care reprezintă, de obicei, categoria cea mai interesată de redactarea unui testament – ar putea avea dificultăți în utilizarea tehnologiei necesare pentru înregistrarea și păstrarea unui astfel de document.

5. Probleme de securitate și confidențialitate – Un testament digital ar trebui să fie protejat împotriva accesului neautorizat, ceea ce implică soluții avansate de criptare și autentificare. Însă astfel de măsuri necesită infrastructură tehnologică și reglementări precise, ceea ce face ca implementarea lor să fie un proces complex. În plus, reglementarea acestui tip de testament ar presupune proceduri clare privind stocarea, accesul și verificarea acestuia, pentru a preveni modificările sau ștergerile accidentale sau intenționate.

În cadrul conferinței, s-a discutat despre faptul că un astfel de tip de testament video este întâlnit în Statele Unite ale Americii și că în Nevada ar fi chiar acceptat.

Testamentul scris pe tabletă – de nepus în practică?

Testamentul olograf este una dintre cele mai accesibile și utilizate forme de dispunere a bunurilor pentru cauza morții. Este redactat integral de testator, fără intervenția unui notar sau a unor martori, și trebuie să fie semnat și datat pentru a fi valid. Această formă testamentară oferă avantajul simplității și intimității, dar în era digitală ridică o întrebare esențială: poate un testament scris pe o tabletă, fără utilizarea cernelii, să fie considerat valabil?

Din punct de vedere juridic, cerința scrisului de mână a fost interpretată de-a lungul timpului ca o necesitate a unei urme fizice lăsate de testator pe hârtie. Cu toate acestea, în multe alte domenii, documentele electronice semnate digital au fost deja recunoscute oficial. Un testament scris de mână pe o tabletă, folosind un stylus, păstrează intenția personală a testatorului și poate chiar să asigure mai multă claritate decât scrisul de mână pe hârtie. În plus, tehnologia poate permite autentificarea acestuia prin semnătură electronică, identificare biometrică sau alte metode de verificare.

În cadrul conferinței, s-a discutat despre doctrina italiană de specialitate, care ar încuraja o astfel de practică, neexistând, însă, jurisprudență relevantă din acest punct de vedere.

Testamentul semnat cu semnătură electronică – ar putea fi recunoscut?

Deși testamentul semnat cu semnătură electronică calificată oferă multiple avantaje, există și riscuri care trebuie luate în considerare:

1. Accesul neautorizat și fraudele digitale – Deși semnătura electronică calificată este securizată, există riscul ca un terț să obțină acces ilegal la certificatele digitale ale testatorului și să falsifice documentul.

2. Dependența de infrastructura tehnologică – Validitatea unui astfel de testament depinde de existența unor sisteme sigure de arhivare și verificare, iar o eventuală eroare tehnică, expirarea certificatului digital sau o defecțiune a platformei utilizate ar putea compromite documentul.

3. Lipsa clarității legislative – Deși semnătura electronică este recunoscută pentru contracte și acte notariale, în multe jurisdicții nu există reglementări specifice pentru testamente digitale, ceea ce poate duce la incertitudine juridică și posibile contestări în instanță.

4. Dificultăți în dovedirea intenției testatorului – Un testament clasic implică un act fizic clar de redactare și semnare, în timp ce un document digital ar putea fi contestat pe motiv că testatorul nu a avut capacitatea mentală necesară sau că a fost influențat în momentul semnării.

5. Probleme de interoperabilitate – Dacă un testament digital trebuie recunoscut într-o altă țară, diferențele legislative privind validitatea semnăturilor electronice ar putea crea dificultăți în aplicarea sa.

Astfel, deși testamentele semnate electronic par o soluție viabilă pentru viitor, ele necesită un cadru juridic bine definit și măsuri de securitate adecvate pentru a preveni abuzurile.

Concluzie

Deși legislația actuală menține cerințele tradiționale privind validitatea testamentelor, realitatea digitală ar putea impune o regândire a acestor norme.

Pe măsură ce digitalizarea pătrunde în toate aspectele vieții, adaptarea legislației succesorale devine nu doar o opțiune, ci o necesitate.

Va fi necesar un cadru legislativ clar, care să stabilească proceduri de verificare a autenticității, securității testamentelor digitale, pentru a preveni abuzurile, fraudele și chiar disputele între moștenitori.

Un alt aspect interesant al conferinței a fost evidențierea unei realități juridice interesante din Italia: moștenitorii pot valida un testament nul! Cu alte cuvinte, dacă aceștia sunt de acord, nimic nu îi împiedică să confirme un testament video, unul semnat pe tabletă sau cu semnătură electronică, chiar dacă nu respectă formalitățile tradiționale.

Această flexibilitate ne amintește de art. 1010 din Codul civil român, care prevede că moștenitorii universali sau cu titlu universal pot renunța la invocarea nulității unei liberalități, validând-o astfel retroactiv. Practic, prin acceptare expresă sau tacită, moștenitorii pot da forță juridică unui testament altfel considerat nul.

Această regulă ridică întrebări esențiale: Cât de mult ar trebui să conteze forma unui testament? Poate voința moștenitorilor să înlocuiască rigiditatea formalismului juridic? Într-o epocă a digitalizării, asemenea mecanisme ar putea redefini moștenirea tradițională, lăsând loc unor soluții mai flexibile, dar și unor noi provocări legale.

***

Într-o lume aflată în plină transformare digitală, Camera Notarilor Publici București a reușit să aducă în prim-plan, prin conferința de excepție „Viitorul succesiunilor: Bunuri digitale, implicații transfrontaliere, provocări fiscale”, o dezbatere esențială pentru viitorul dreptului succesoral. Evenimentul nu doar că a reunit specialiști de renume din domeniul juridic și fiscal, dar a oferit și o perspectivă inovatoare asupra modului în care moștenirile trebuie gândite și administrate în era digitală.

Felicitări organizatorilor pentru această inițiativă deosebită, care nu doar că a adus claritate asupra unor subiecte de actualitate, dar a și oferit direcții concrete pentru modernizarea și – poate – regândirea practicilor notariale și juridice!