Dragoș Cristian Șărban, notar public
În cadrul Conferinței Internaționale a Camerei Notarilor Publici București, desfășurată în zilele de 7 și 8 martie 2025, dr. Ioana Olaru a susținut o prezentare detaliată privind complexitatea înregistrării Certificatelor Europene de Moștenitor (în continuare, „CEM”) în registrele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene.
-
Care sunt funcțiile Certificatului European de Moștenitor?
Certificatul European de Moștenitor:
-
este un mijloc de probă a drepturilor moștenitorilor în fața autorităților (precum, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Oficiul Național al Registrumului Comerțului) și terților (precum bănci sau alte persoane în fața cărora moștenitorii pot ridica un interes legitim), facilitând accesul acestora la bunurile succesorale;
-
oferă o prezumție relativă de exactitate și integritate a conținutului său;
-
asigură protecția terților de bună-credință care au relații contractuale cu moștenitorii;
-
spre deosebire de certificatul de moștenitor românesc sau de hotărârea instanței judecătorești care ține locul acestuia, nu este considerat un act authentic și nici un titlu de proprietate,
-
are regim juridic autonom care determină competența internațională, solicitarea certificatului, procedura de eliberare, conținutul și efectele acestuia.
-
Transferul Drepturilor Reale Mortis Causa în UE
Diferențele legislative între statele membre creează dificultăți în aplicarea principiului unității succesiunii:
-
Franța, Belgia, România prevăd transferul direct al drepturilor reale;
-
Italia, Spania, Austria – necesită un act de acceptare formală;
-
Germania, Ungaria, Polonia – transferul drepturilor depinde de un act juridic inter vivos;
-
Austria – impune hotărâre judecătorească pentru transmiterea dreptului de proprietate.
-
Problema înregistrării în Registrele Naționale a drepturilor tabulare
Unul dintre aspectele centrale ale prezentării a fost întrebarea dacă un CEM este suficient pentru înscrierea drepturilor reale ale moștenitorilor în registrele statelor membre. Practica diferă semnificativ de la un stat la altul:
-
Franța – necesită un document autentic emis de un notar național pentru înregistrare;
-
Letonia, Grecia, Estonia – permit înregistrarea directă, dar impun prezentarea altor documente, precum certificatul de deces ori certificate din registsrul de testamente sau verificări notariale locale;
-
România, Croația, Lituania – permit înregistrarea directă a CEM dacă acesta include identificarea cadastrală a bunurilor;
-
Olanda, Polonia – înregistrează direct CEM fără cerințe suplimentare;
-
Belgia – înregistrează doar actele de transfer inter vivos, nefiind posibilă înregistrarea transmiterii bunurilor dobândite prin cauză de moarte;
-
Portugalia, Spania – înregistrarea poate fi doar provizorie (caveat) și poate fi cerută doar pentru a asigura protejarea bunei-credințe și pentru a obține o publicitate a drepturilor moștenitorului față de terți. O intabulare efectivă poate fi realizată doar când bunurile au fost distribuite integral prin legate sau doar în cazul existenței unui moștenitor unic;
-
Germania – înregistrarea se poate baza pe un CEM sau pe un certificate national emis de o instanță din Germania, dar hotărârile care cad în domeniul de aplicare al art. 3 lit. (g) din RES nu pot fi înregistrate;
-
Austria – documente calificate ca decizii care pot fi puse în executare, pronunțate de autorități publice, inclusiv CEM și certificatele naționale pot fi înregistrate;
-
Italia – este posibilă înregistrarea CEM, dar este necesar un act autentic de acceptare a succesiunii.
-
Influența Lex Successionis și Lex Registri
Un alt subiect abordat a fost impactul legislației aplicabile succesiunii (lex successionis) și al legislației statului unde se află bunurile (lex rei sitae) asupra înregistrării moștenirilor.
Legea aplicabilă succesiunii este cea care impune modul de transmitere a dreptului de proprietate de la defunct la moștenitori, condițiile privind dobândirea drepturilor reale de către aceștia și, dacă aceasta impune si obligația de a intocmi un inventor al bunurilor succesorale, acesta trebuie inclus și în CEM.
Legea aplicabilă registrului impune cerințele legale pentru înregistrarea transferului drepturilor reale
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în cauza C-354/21 că un CEM care nu identifică bunurile imobile moștenite poate fi refuzat de registrul funciar al unui alt stat membru.
Astfel, autoritatea emitentă trebuie să ia în considerare dispozițiile legii aplicabile registrului și nu ar trebui să refuze să specifice bunurile în CEM, dacă această condiție este cerută pentru înregistrare. Cu toate acestea, CEM este un document valabil cu privire la celelalte elemente certificate.
-
Transferul bunurilor mobile
În cazul bunurilor mobile supuse înregistrării în registre speciale, este necesar ca acestea să fie precizate în CEM, pe când, bunurile mobile nesupuse înregistrării în register speciale, ar putea fi acceptabil refuzul autorității emitente de a le include în CEM, dacă măsura legea aplicabilă succesiunii nu prevede această posibilitate.
-
Concluzie
Emiterea unui CEM poate întâmpina probleme legate de:
-
Situația în care legea aplicabilă succesiunii este una străină,
-
Evaluarea titlului de proprietate al defunctului asupra bunurilor situate în străinătate;
-
Necesitatea obținerii unor documente suplimentare din alte state membre.
-
Enumerea bunurilor supuse înregistrării în register speciale, fie că bunurile sunt immobile sau mobile, nu poate nu fi o simpla informație, cu toate acestea, verificarea titlului de proprietate nu trebuie să revină autorității emitente, astfel bunurile vor fi identificate, atât timp cât cel puțin una dintre cele două legi, respectiv, legea aplicabilă succesiunii sau legea aplicabilă registrului impun o asemenea cerință.
Prezentarea dr. Ioana Olaru a evidențiat că, deși Certificatul European de Moștenitor este un instrument esențial pentru recunoașterea drepturilor succesorale în UE, procesul de înregistrare rămâne neuniform și complex. Statele membre impun cerințe diferite, ceea ce poate afecta efectul util al CEM și necesită o atenție sporită din partea notarilor și moștenitorilor. În anumite situații, este necesară completarea CEM cu documente suplimentare, iar autoritățile naționale pot impune restricții care limitează aplicabilitatea acestuia.