Dragi colegi,
Îngrijorările legate de vaccinurile contra noului virus sunt firești. Totul este nou de la debutul pandemiei. Iată că și vaccinul ce i-ar putea pune capăt este la fel de nou (cel puțin pentru cei ce nu sunt pasionați de știință).
Cel mai important este însă ca, în acest context, să ne adresăm specialiștilor pentru a obține informații corecte. De aceea ne-am adresat domnului Vlad Mixich pe care l-am rugat să ne răspundă la câteva întrebări. Domnia sa este specialist în politici de sănătate și lucrează în România ca membru al echipei de suport tehnic a Băncii Europene de Investiții. Este expert independent numit de Parlamentul European în board-ul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă și membru ales în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. A coordonat Observatorul Român de Sănătate. A absolvit Facultatea de Medicină din Timișoara și are un masterat în politici de sănătate la London School of Economics and Political Science.
Buletin de București – Cum funcționează vaccinul împotriva Covid – 19 și care este diferența față de un vaccin clasic?
Vlad Mixich – Avem trei vaccinuri autorizate în Uniunea Europeană în prezent: produsele Pfizer și Moderna care se bazează pe tehnologia ARNului mesager și produsul Oxford/AstraZeneca care se bazează pe tehnologia vaccinurilor cu vectori virali. Ambele tehnologii sunt relativ recente, dar să nu uităm că, în bioștiințe, recent înseamnă ani mulți. Tehnologia ARNmesager este studiată și testată de 15 ani, iar cu vaccinurile cu vectori virali se lucrează de 10 ani. Vaccinurile clasice vechi introduceau în corp direct virusul sau bucăți din acesta: cele mai vechi vaccinuri folosesc o variantă slăbită a virusului sau una inactivată în așa fel încât acesta să nu se poată replica în corpul nostru dar să poată antrena sistemul imunitar să recunoască virusul sălbatic la întâlnirea cu el. Vaccinurile clasice ceva mai moderne nu mai folosesc virusul întreg, ci introduc în corp antigene, adică molecule proteice, de pe suprafața virusului respectiv. Cei mai mulți dintre noi am fost vaccinați cu astfel de vaccinuri, în timp ce majoritatea părinților și bunicilor noștri au fost vaccinați cu vaccinurile clasice vechi.
B.B. – Care este diferența între vaccinurile produse de Pfizer și Moderna? Dar intre acestea si cel pregatit de Oxford/Astra Zeneca?
V.M. – Diferența între vaccinurile bazate pe ARN mesager și cele cu vectori virali este una relevantă mai degrabă pentru specialiști. Ce contează este diferența dintre acestea trei și vaccinurile clasice. Cele trei vaccinuri moderne despre care vorbim în cazul COVID-19 activează sistemul nostru imunitar practic transmițând un mesaj celulelor din corpul nostru. Cum foarte plastic și corect s-a explicat deja: este ca și cum celulele noastre primesc un email cu instrucțiunile de asamblare a anticorpilor care să lupte cu coronavirusul atunci când devenim infectați. Explicat cât se poate de simplu: proteinele sunt cărămizile din care este construit corpul nostru, iar instrucțiunile de construire a acestor cărămizi sunt conținute în ADN-ul nostru. Aceste instrucțiuni din ADN-ul nostru trebuie însă transmise fabricilor de cărămizi, celulele corpului uman, și această transmitere se face prin ARN-ul mesager. Vaccinurile Pfizer și Moderna folosesc acest ARN mesager, care este însă foarte instabil așa că este învelit într-un lipid, o picătură microscopică de grăsime. În cazul vaccinului Oxford/Astra Zeneca, informația genetică este transmisă cu ajutorul unui adenovirus modificat în așa fel încât să nu poată produce vreo infecție.
B.B. – Care sunt posibilele reacții adverse imediate, care este rata de incidență, în cât timp pot să apară și care este tratamentul pentru acestea?
V.M. – Apariția reacțiilor adverse după administrarea acestor vaccinuri este un semn bun: înseamnă că sistemul nostru imunitar reacționează și își antrenează soldații ca să lupte cu coronavirusul sălbatic. Frisoanele, durerile la locul vaccinării, dureri musculare, oboseală, mai rar febra sunt toate semne bune că vaccinul funcționează. Ele apar în câteva ore până la 2-3 zile de la vaccinare și după 7 zile dispar în cele mai multe cazuri. Vorbim majoritar de reacții ușoare, dar atunci când acestea sunt moderate trebuie sunat medicul de familie care va prescrie obișnuitele anti-piretice și analgezice. Atenție mare: nu luați niciun medicament fără să vă consultați mai întâi medicul de familie.
B.B. – Vaccinarea contra Covid – 19 poate genera riscuri pentru sănătate pe termen mediu și lung? Cum sunt eliminate resturile de mARN descompus? Exista riscul ca aceste resturi să ramână în corp și să devină nocive pentru organism?
V.M. – Au fost raportate și reacții adverse mai serioase, în majoritate reacții alergice. De aceea există recomandarea pentru cei cunoscuți cu alergii ca 15 minute după vaccinare să mai zăbovească în aproprierea cabinetului medical pentru a putea primi asistența medicală necesară dacă este cazul. Important de știut este că reacții severe de acest fel sunt foarte rare: practic e mai probabil să murim într-un accident de mașină în România decât să experimentăm un astfel de eveniment nedorit. Referitor la resturile de ARNm: zero îngrijorări cu privire la acest aspect. ARN-ul mesager este o moleculă foarte foarte mică, mai mică decât proteinele, mai mică chiar decât ADN-ul, și este constituită din nucleotide. Suntem așadar la cel mai elementar nivel posibil, vorbim de elemente biochimice de bază care sunt prezente în toate formele de viață existente. E ca și cum cineva ar întreba dacă nu există riscul ca grăunțele de nisip de la mare să rămână pe plajă și să devine nocive.
B.B. – În ce măsură este eficient vaccinul și pentru cât timp ne protejează?
V.M. – Aceste vaccinuri sunt foarte eficiente, cum ne arată atât datele din studiile clinice din 2020 în care au fost implicați peste 100.000 de voluntari, ca și datele monitorizării (în special în Israel) a milioane de oameni vaccinați deja. Practic, dacă 20 de persoane care au fost vaccinare cu ambele doze sunt expuse la coronavirus, doar una va face boala COVID-19. Iar aceasta este valabil pentru persoane de toate vârstele și rasele. Cât timp va dura această protecție este un răspuns pe care nu îl putem da cu mare certitudine, trebuie să treacă timp pentru a vedea cât va dura această protecție. Ce știm din experiența cu vaccinurile clasice este că uneori această protecție poate dura ani de zile, alteori gradul de protecție se reduce în timp până ce este nevoie de o nouă vaccinare.
B.B. – Dacă suntem vaccinați și implicit nu ne mai îmbolnăvim, mai putem fi purtători și transmițători ai virusului ? Cât timp va mai fi necesar sa respectăm regulile de distantare socială dupa vaccinare?
V.M. – După cum știe aproape toată lumea, a face boala COVID-19 nu este echivalent cu a fi infectat și a transmite coronavirusul. Unii dintre noi, cam o cincime, sunt norocoși și nu fac boala, deși sunt infectați și pot transmite infecția în jur. Ce știm cu certitudine astăzi este că aceste vaccinuri ne protejează împotriva formelor severe de boală. Ce nu știm încă este dacă ele ne protejează și împotriva infecției sau a riscului de a transmite infecția altora; trebuie să așteptăm să mai treacă timp până ce datele ne vor da răspunsul la această ultimă întrebare. Tocmai de aceea, chiar dacă suntem vaccinați, trebuie să purtăm mască și să păstrăm distanța pentru că nu știm dacă bunicul nevaccinat cu care ne întâlnim nu va lua virusul de la noi. În plus, numărul celor vaccinați este încă mic în principal din cauza numărului limitat de doze existente. Trebuie să înțelegem că în știință nu e ca la televizor. În științele medicale este o virtute să răspunzi „nu știm încă” sau „nu avem încă suficiente date pentru un răspuns”. Pentru că astfel, atunci când datele există putem fi siguri că avem o armă eficientă. Iar astăzi știm sigur că avem o armă eficientă împotriva bolii, dar trebuie să mai așteptăm pentru a vedea cât de eficientă este împotriva transmiterii infecției.
Îi mulțumim mult domnului Vlad Mixich. Dacă doriți să aflați mai multe despre activitatea domniei sale puteți intra pe pagina sa personala www.vladmixich.ro.