Șahul este piatra de încercare a inteligenței- Goethe
O carieră e ca o partidă de șah. Trebuie să te gândești înainte la următoarele 5 mutări – Michael Jackson
Queen’s Gambit (Gambitul Damei) este o nouă mini-serie difuzată de Netflix începând cu sfârșitul lunii octombrie 2020. În mai puțin de o lună de la apariția sa, Queen’s Gambit a devenit una din cele mai urmărite mini-serii din istoria Netflixului, fiind vizionat de peste 62 de conturi din întreaga lume. Serialul este bazat pe romanul Queen’s Gambit, scris de americanul Walter Tevis în 1983. Povestea este o ficțiune care, asemenea unei mutări de șah geniale, reușește să te lase pe gânduri mult după ce jocul s-a sfârșit.
Acțiunea se petrece în anii 50’- 60’ în America și o are ca protagonistă pe Beth Harmon, interpretată de actrița Anya Taylor-Joy, plasată de la vârsta de 9 ani într-un orfelinat, care descoperă o lume salvatoare, o nouă dimensiune– șahul.În mod surprinzător, o simplă poveste despre șah, te ține în priză pe parcursul celor șapte episoade, prin dibăcia regizorului Scott Frank, care parcă s-ar folosi de fiecare așteptare-clișeu a telespectatorul, pentru ca mai apoi să o răstoarne și să o transforme în ceva real și pozitiv.
Beth crește și evoluează pe parcursul filmului de la copilul minune al șahului, orfan, neînțeles și singur, la femeia genială, frumoasă și independentă care domină o lume până atunci exclusiv masculină, în care accesul unei femei era de neconceput.
În timp ce personajele filmului sunt mai mult sau mai puțin inspirate din realitate, șahul este luat in serios de către producătorii filmului, aceștia lucrând chiar cu Bruce Pandolfini (considerat cel mai experimentat profesor de șah din America) sau cu Garry Kasparov (fost campion mondial si posibil cel mai cunoscut jucător de șah din toate timpurile).
Serialul vine în directă antiteza cu părerile lui Bobby Fischer (fost campion mondial, considerat un Mozart al șahului), care în anul 1963 afirma că femeile sunt jucătoare proaste de șah pentru că nu sunt prea inteligente (sau nu la fel de inteligente precum bărbații). O asemenea opinie era împărtășită de multe persoane la vremea respectivă și, din păcate, astfel de stereotipuri au fost greu de răsturnat.
Limitarea accesului femeilor în șah, ca în multe alte domenii, a fost făcută adeseori prin discriminare de gen. În anul 2001 eram studentă a Facultății de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Probabil mulți își amintesc de concursul Hexagonul Facultăților de Drept (care încă se mai ține anual), o întrecere atât pe teme de drept, cât și sportive, între cele 6 facultăți de stat din țară (Iași, București, Timișoara, Sibiu, Oradea, Craiova). Una dintre probe era sportul minții, șahul și, spre surprinderea mea, în anul 2001, simpla participare a unei studente de sex feminin la această probă era interzisă conform regulamentului de concurs. Abia în anul următor, ca urmare a insistențelor mele, în calitate de fostă jucătoare de șah la nivelul de profesioniști, am reușit determin schimbarea reglementarii. Am participat la competiție, aducând chiar o cupă în palmaresul Facultății din Iași.
Șahul m-a cucerit de la vârsta de 5-6 ani, având șansa de a mă antrena cu mari maeștri, de a cunoaște si juca cu șahiști de la toate cluburile din țara la diferite competiții, am învățat să-mi controlez emoțiile și să îmi direcționez temerile în ceva constructiv. Dar cred că cel mai important este faptul că șahul te face un bun strateg, te ajută să-ți calculezi pașii, să intuiești mutările/intențiile adversarului și să-ți faci planuri de joc/ de acțiune/ de viitor în tot ceea ce întreprinzi.
Într-o lume în care multi-taskingul este o necesitate pentru reușită, pot spune că o mare parte din această abilitate am dobândit-o datorită șahului. Chiar și în activitatea biroului, nu cred că există moment în care să nu trebuiască să gestionez cu calm, acuratețe și promptitudine mai multe probleme în același timp.
În plus, șahul m-a învățat valoarea fair play-ului și să joc după reguli si valori. Ca oricărui coleg notar, activitatea îmi este ghidată de principiul echității si justiției. Făcând o paralelă cu sportul, valorile noastre se pot rezuma în a-ți duce la bun sfârșit actele cu promptitudine, conform regulilor de drept, așa cum ți-ai luat angajamentul față de clienți și, uneori, asta poate implica chiar recunoașterea înfrângerilor sau a propriilor erori cu fruntea sus si îndreptarea acestora cu demnitate (căci numai cine nu muncește, nu greșește și doar cine nu joacă, nu pierde).
Deși rareori mă gândesc la acea perioadă, Beth mi-a amintit de evoluția mea ca junioară, de bucuria victoriei în fața multor șahiști, mulți dintre ei bărbați cu vârste înaintate, a căror reacție vulcanică stârnea mereu zâmbetele familiei mele. Sau de concursurile naționale și europene de șah la care am participat, la categoria mea de vârstă. Sau de clipa când am devenit candidată de maestră la vârsta de 13 ani. Participam la cantonamentele organizate de Federația Româna de Șah, unde mâncam șah pe pâine (cum se zicea printre șahiști) de dimineața până seara, având antrenamente de peste 8 ore pe zi, urmate de partide de șah între colege (doar de distracție) în camerele de hotel, până la ora când se dădea stingerea de către antrenorul național. Toate acestea cu siguranță și-au pus amprenta asupra mea și ulterior m-au ajutat să mă dedic cu pasiune și meseriei mele.
Din păcate, mirajul jocului mi-a fost curmat pe la 16 ani, atunci când, pe de-o parte, am rămas fără niciun club de șah in oraș, fără niciun antrenor, iar pe de altă parte, a apărut nevoia de a mă pregăti pentru admiterea la facultate.
Încă, pentru mine, șahul, inventat în urmă cu peste 1400 ani în India, rămâne mereu surprinzător și nou, reinventându-se din mers, astfel încât să rămână un sport al minții actual și încă jucat la cele mai înalte standarde.
Ne amintim deja cu nostalgie de celebrul meci din anul 1996 dintre campionul mondial de șah, Garry Kasparov și supercomputerul dedicat exclusiv jocului de șah, Deep Blue, în urma căruia calculatorul a fost învins. Ulterior, calculatorul a fost îmbunătățit substanțial, în 1997 acesta fiind declarat câștigător contra omului, respectiv contra celui mai bun jucător de șah al lumii. A fost un moment ce a marcat trecerea de la o epoca la alta, o evoluție a tehnicii și o nouă provocare pentru umanitate!
De multe veacuri se practica șahul prin corespondență, care se joacă prin trimiterea prin poștă, de către adversari, a câte o mutare, acesta variantă ducând la o analiză amănunțită a partidei de joc.
Acum, șahul s-a readaptat, iubitorii jocului putând juca on line, la orice ora din zi sau noapte, pe diverse site-uri specializate sau chiar pe aplicații, printre cele mai uzitate fiind chess.com, aplicație pe care v-o recomand atât prin prisma ușurinței de a o utiliza, cât și a nivelului de joc adaptativ.
În aceste timpuri în schimbare, ca șahist nu poți să nu urmărești cu interes noile figuri care definesc șahul în lume, șahiști tineri și creativi, în contrast, poate, cu orice stereotip de care ne lovim când ne gândim la șah. Îmi vin în minte- campionul mondial Magnus Carlsen, un norvegian de doar 30 ani, considerat cel mai bun jucător din toate timpurile, Fabiano Caruana, un tânăr șahist americano-italian de doar 28 ani, considerat un geniu al șahului, sau surorile Judit, Susana si Sofia Polgar, cele mai puternice femei șahiste din lume.
Un nou fenomen on-line este cel al șahistei Alexandra Botez, de 25 ani, jucătoare de șah din SUA, de origine română, maestră internațională în șah, absolventă a Universității Stanford din SUA, care în prezent este unul dintre cei mai importanți influenceri ai lumii șahului. Asta datorită atitudinii sale pline de îndrăzneală în promovarea șahului (similar lui Beth Harmon). Ea are peste 460.000 urmăritori de platforma de joc on line Twitch, dar și pe canalul de YouTube, dovedind o dată în plus interesul în creștere al oamenilor pentru șah, dar și versatilitatea jocului și puterea sa de a se adapta tuturor timpurilor.
În așteptarea unor vremuri mai liniștite și mai puțin stresante, îndrăznesc să visez la organizarea unei mici competiții de șah între colegii pasionați, împreună cu copiii sau nepoții acestora, pentru a ne redescoperi unii pe alții și pentru a ne reaminti ca șahul educă, disciplinează, modelează gândirea analitică și de luare a deciziilor și conturează un individ integru, răbdător, ambițios și cu rezistentă la eșec.
Irina Antoniu, notar public